Caz: cancer hepatic, tumoare unica de 16 cm disparuta complet

Barbat, 55 ani, dreptaci, tumoare unica hepatica

Il trimite la mine un prieten, lucrez cu el, merge acasa ii dispare complet tumoarea dupa 4 luni, iar dupa inca 6 saptamani de la disparitia tumorii face stop cardio-respirator si moare.

Conflictul era ca avea un baiat care bea alcool pana cadea in santuri si statea nemancat zile in sir. Pacientul, tatal baiatului care avea si el 30 de ani deja, era medic veterinar.

Il intreb pe cine a hranit sau vrea sa hraneasca sa nu moara de foame si imi spune pe nimeni. Vesnica replica initiala. Nu exista asa ceva in viata mea perfecta :))

Cum spui tu dar hai sa vedem cum arata familia ta. Ai parinti?
Nu.
Cum au murit parintii tai?
De batranete, fara chinuiala.
Pare ok pana aici...
Nevasta ai? Nu ca a murit si ea in accident cand baiatul avea 20 de ani.
Adica acum 10 ani... Chiar in accident sau s-a chinuit dupa accident un timp?
Brusc, in accident.
Ati avut dupa perioade fara bani si nu ai avut ce da copiilor de mancare.
Nu.
Ce lucreaza baiatul tau? Ii pica fata... capul in pamant...
Lucreaza ocazional la cate un job...
Duce lipsa de bani, il cearta nevasta ca nu produce bani destui si moare de foame... zi ce-i acolo in familia si viata lui!
Nu are familie ca bea tot ce produce si cade in santuri si trebuie sa il caut ore in sir...
Locuoeste cu tine?
Nu.
De ce il cauti? Nu se trezeste si merge acasa?
Nu merge acasa si sta zile in sir nemancat si ultima data l-am recuperat in coma si inanitie de la urgente... abia soptit
Si ce faci tu in fiecare zi ca sa sti ca e bine totul cu el?
Il sun sa vad pe unde e si daca a mancat, iar daca nu raspunde incep sa il caut pe la prieteni, cunoscuti, am numerele de la toate barurile din oras si de la toti prietenii lui...
Cat de des bea?
De cate ori are bani pana uita de el...
Si cand il gasesti in coma alcoolica ce faci cu el?
Ii pun perfuzii si apoi ii dau sa manance cand se trezeste.
Ai incercat sa il duci la un psiholog?
Nu, ca nu e nebun, e doar alcoolic...
De nebuni se ocupa psihiatrii, de oameni care vor sa isi optimizeze viata se ocupa psihologii :)
... Iar daca isi pune viata in pericol poate fi ajutat sa isi rezolve cauzele pentru care bea, sa invete sa nu te mai sperie si pe tine, sa constientizeze consecintele comportamentelor lui, sa inteleaga ca nu e singur pe lume si cand are nevoie de atentia ta o poate primi altfel decat sa petreci zile in sir langa el sperand ca se trezeste din coma si de data asta... fericit ca nu l-a lovit vreo masina sau ca nu a dat cu capul de ceva in caderea prin santuri si ca nu l-a talharit cineva...
Are motive ficatul tau sa produca enzime sa il salveze de la moarte prin infometare pe fiul tau? Stai de vb cu ficatul tau ca produce degeaba enzime pentu baiatul tau, ca nu ai cum sa i le transferi lui, ca nu este vorba despre tine, nu il poti ajuta asa... Spune-i ficatului si creierului constient, sa ajunga in subconstient, intelegerea ca fiul tau are nevoie de tine sa il asisti pana se vindeca de bautura sau invata sa se gestioneze singur si ca exista solutii eficiente, altele decat sa produca in ficatul tau degeaba enzime.
Nu iti serveste la nimic sa fii furios pe el si pe tine ca nu esti un tata bun, ca nu l-ai crescut cum trebuie dupa moartea mamei lui, si nici sa te temi pentru viata lui, ca ar putea muri prin infometare.
600milioane de celule mor in foecare secunda si tot atatea se nasc pe secunda, regenerate.
Dar la tine cum se nasc celulele?
Amprentate de ce frica si emotii?
Cum se structureaza corpul tau in functie de emotiile tale?
Ce mesaje da subconstientul creierului si ficatului tau de acum inainte?
Cum poti deocamdata sa faci eventual acelasi lucru, de a il culege de pe drumuri, sti deja ritualul pana la o noua versiune, insa cu alta atitudine?
Poti sa te distrezi facand asta? Oricum o faci de 10 ani! Tu esti impacat cu moartea sotiei? Mai ai resentimente fata de cel care a accidentat-o?
Nu am resentimente si furie, ca a murit si acela in accident.
Mai este vreun motiv pentru care ficatul tau sufera aceasta transformare acum?
Nu. Ii propun psiholog, merg cu el daca e nevoie, sau daca nu vrea invat eu sa fiu consilier pentru el si sa vorbesc cu el cat e in coma si sa ii spun ce simt si ce am pe suflet si ce imi doresc pentru el.
Dupa prima coma a copilului tata face pentru baiat "vorbitul in somn", ii spune ce simte de atati ani, ce i-ar place sa faca baiatul, inclusiv sa petreaca timp de calitate cu el, iar baiatul s-a angajat a doua zi si pana la moartea tatalui avea acelasi serviciu si il are si azi :) dupa 5 ani...

Prietenul meu e tare suparat nu intelege de ce a trebuit prietenul lui sa moara, mai ales ca nu a murit chinuit de cancerul hepatic ci aparent aiurea de un stop cardio-respirator.

Eu am zambit cand mi-a spus. De fapt omul venise la mine sa invete sa il ajute pe fiu sa se puna pe picioare, sa scape de bautura in exces, sa investe sa se gestioneze pe el emotional si sa schimbe moartea prin suferinta, neputinta data de cancerul hepatic cu cea rapida, fara suferinta, impacat si fara urmari asupra vietii fiului care ii urma povestilor tatalui a integrat fenomenul mortii ca si ceva firesc.

Tot ce vindecati in voi se vindeca in copiii si strabunii familiei voastre...

Merge prietenul meu, suparat pe mine fiindca se astepta sa fiu Vrajitoarea Samantha si sa anticipez si ca prietenul lui va face stopul respirator si sa fac cumva sa nu mai moara, si se duce la duhovnic ca nu scapa de supararea pe mine si pe Dumnezeu.

Ii povesteste duhovnicului toata distractia de mai sus si duhovnicul incepe sa rada in hohote de el.

Stupefiat prietenul meu nu intelege de ce sa rada duhovnicul de ceva atat de grav: ca eu nu am fost pe faza asa cum spera el, ca un om a murit...

Ce-i de ras?

Tu nu vezi ca prietenul tau a iesit din lumea asta la momentul potrivit in felul potrivit si prietena ta l-a ajutat sa o faca fara sa se chinuie si ca nu era treaba ei sa il scape de ceva pe care Dumnezeu il planuise pentru el, trecerea dincolo la momentul Lui.

Ma intalnesc dupa cativa ani cu prietenul meu si spasit vine sa isi ceara scuze. I-am zis ca nu are de ce sa isi ceara scuze ca eu nu cred ca in lumea aceasta poti face ceva gresit, doar ca beneficiezi de emanatiile mintii tale, ca a fost in capul lui toata dramoteca, si ca ma bucur ca a ajuns in pace si liniste cu constiinta lui.

Mie imi e la fel de drag si daca ma ura si daca ma aprecia, oricum e filmul lui...

Era furios ac el nu putea vedea moartea cu aceeasi usurinta ca si noi, ca avea atasamente fata de oameni, ca el il impiedicau sa fie liber in raport cu ei, ca facea compromisuri sa fie bine...

Am ajuns sa ne percepem ca fiind buni prieteni, cu vedere similara din ambele directii, in raport cu notiunea de a fi prieteni :)

Moartea face parte din Jocul Vietii si frica de intalnirea cu ea este exact ceea ce ne impiedica sa ne traim vietile fiind morti inainte de vremea trecerii dincolo: "lasati mortii sa isi ingroape mortii"...

Viii cu viii...

Multumim Dr Hamer! Esti un mare geniu!

(Ca noi toti ceilalti, doar genii, cand incepem sa ne constientizam si sa ne traim genialitatea, sa o punem in practica, sa ne jucam cu ea...)

Sa ai o zi intreaga in fiecare zi!

Multumesc ca Existi!

Te Iubesc!