Nemuritoare printre Nemuritori (chiar daca unii se mai cred muritori de rand)

Nemuritoare printre Nemuritori (chiar daca unii se mai cred muritori de rand)
Nemuritoare printre Nemuritori... Desavarsita printre Desavarsiti... Geniala printre Genii... Tacere din Liniste... Aduna duh de pace in sufetul tau si mii de insi se vor mantui in jurul tau ( Sf. Serafim de Sarov )

luni, 31 august 2015

ASA ARATA PAINEA OTRAVITA!

Oare ce putem face noi, câți  știu de acest lucru, cum să-i „sensibilizăm” pe guvernanți?!
Iata si dovada! 
cid:1.3448626197@web141204.mail.bf1.yahoo.com 
 Ce părere aveți? 
Paine otravita in Romania - informatie urgenta! 
  
Atentia la
  • faina de Titan,  
  • MALAI SUPERIOR FAMIGLIA (Lujerului SA),  
  • biscuitii Rostar,  
  • mezelurile Aldis,  
  • margarina Delma,
  • Taiteii de casa Baneasa  
  • si tot ce contine specificatia CODEX ALIMENTARIUS!
  
TOATA "APRECIEREA" PENTRU AUTORITATILE CARE AU AUTORIZAT PENTRU BINELE POPULATIEI INTRODUCEREA IN ROMANIA A FUNGICIDULUI INTIUM / ENERVIN 
  
T PRODUS DE BASF GERMANIA. 

Pe pachetele de 
pâine Titan scrie deja că pâinea este fabricată conform Codex Alimentarius. 

România experimenteaza pe populatie produsul CANCERIGEN 
INITIUM.

Experimentul "Codex Alimentarius" începe cu România. De la 31 decembrie 2009, Guvernul Boc a fost obligat de... UE să înceapă implementarea "
Codexului", alături de alte 165 de state semnatare (95% din populatia planetei). 

"Codex Alimentarius"
 este un pachet de norme după care se vor alimenta populatiile tărilor semnatare. Acesta porneste de la principiul că Terra nu mai poate hrăni pe toată lumea natural, ca atare se va trece la hrana artificială, din produse chimice, cea modificată genetic etc. 

Nu a trecut o lună si iată că apare stirea că România este prima tară din lume care va folosi în agricultură un compus chimic pe bază de initium, un ingredient activ din noua clasă a substantelor chimice impuse de"Codex Alimentarius". Produsele vor furnizate de compania germană BASF si vor fi folosite pentru culturile de struguri, cartofi, rosii, castraveti si ceapa. Pentru publicul larg se spune că "beneficiile pe care le-ar aduce această substantă sunt legate în primul rând de combaterea dăunătorilor, dar, totodată ea micsorează si durata în care se obtine recolta." 

  
După ce acest produs va fi experimentat în România, urmează să fie omologată utilizarea lui si în Olanda, Germania , Franta, SUA, Canada si Marea Britanie. Neoficial, conform cercetătorilor care combat "Codex Alimentarius", folosirea produselor cu initium sporeste cu până la 65% rata riscului de cancer de colon, substantă care intră rapid în combinatii chimice, devenind reziduală în organism. De pilda 1 mg de initium intrat în organism o singură dată se elimină în aproape un an. Or, dacă acest produs este folosit zilnic, practic el nu mai este eliminat din organism.

luni, 17 august 2015

Testul RH la gravide - una din fraudele medicale care imbolnavesc mamele si copiii. RH-negativ ?

Cine a facut testul "RH" in timpul sarcinii si a iesit negativ ?
Dupa medicina: un test negativ este rau, unul pozitiv este bun. Dar de ce ?

La 85% din populatie testul iese pozitiv, iar la numai la 15% iese negativ. Oare de ce ?
Ce stiti despre acest test de fapt ? 

Acest test este una din cele mai mari prostii, pacaleli, manipulari, greseli, perversiuni, etc. care exista in medicina! 
Ce a facut de fapt doctorul care a descoperit "testul" ?

El a injectat sange de maimuta Rhesus la iepuri. Din sangele de iepure a extras mai tarziu niste "anticorpi" (proteine) pe care i-a injectat din nou
la maimutele Rheus. Si culmea este ca acestea au reactionat la anticorpi! Mare scofala ! Orice animal reactioneaza la chestii straine injectate in sange. Atat iepurele cat si maimuta a reactionat si orice om ar reactiona daca nu ar fi prea bolnav sa mai reactioneze.

Dupa acesta descoperire idioata, cercetatorul a avut ideea si mai idioata de a injecta acesti anticorpi si la oameni,  pe care nu i-a intrebat inainte daca sunt de acord sau nu cu astfel de experimente. Insa in anii 40, in timp ce Mengele teroriza copiii in lagarele de concentrare germane, in USA se puteau face multe experimente ilegale. 

Si "miracolul" s-a produs din nou ! Si oamenii au reactionat la aceste substante straine injectate in sange ! Insa nu toti ! NU!
Cei mai bolnavi cobai umani ai acestui medic natang nu aratau nici o reactie ! Si tocmai asta l-a o pus pe ganduri pe acest medic.

Si dupa ce a chibzuit ceva timp - cu putinele celule cerebrale ramase intacte -  doctorul nostru a dedus ca : 

a) e normal (Rh-pozitiv) ca oamenii sa reactioneze cand sunt injectati in sange cu produse luate din sangele la un iepure dupa ce acesta a fost infectat cu sange de maimuta Rhesus si ca 
b) e anormal ca sa nu apara o reactie (RH-negativ). 

Ca urmare in acel moment s-a inventat o noua boala: "boala celor care NU reactioneaza cand  sangele lor intra in contact cu anticorpi de la iepure injectat cu sange (bolnav) de maimuta Rhesus" Sau pe scurt "boala RH-negativ".

Si boala asta a fost pusa  pana in ani 60 in sertar caci inca nu se stia cum sa se profite pe baza ei. 

20 de ani mai tarziu a fost scoasa din sertar ca sa se foloseasca pe post de BAU-BAU contra la gravide si la plozii lor. 
Caci intre timp Rockefellers si alti dusmani ai omenirii stiau prea bine - dupa mii de experimente secrete facute de CIA din anii 40 incepand - ca frica gravidelor se transmite la copii si face copiii fricosi, bolnaviciosi si slabi, produce cancer si multe alte boli. 

Daca doctorul acela ar fi folosit camile sau ursi sau lilieci in loc de maimute acum oameni s-ar imparti in camila-negativ sau urs-pozitiv sau liliac-negativ. Dar cum nu a facut decat test cu sange de maimuta acum oamenii se impart dupa "mintea" lui in Rhesus-pozitiv sau Rhesus-negativ, dar cuvantul "minte" e cam mult spus aici.

Vi se pare normal ca la un om sanatos sa apara o reactie in sange atunci cand un om este injectat cu un produs sintetic obtinut din sangele la 2 animale diferite care au reactionat mai inainte intre ele ? Mie da. 
Vi se pare normal ca unii oameni sa nu arate nici o reactie ? Mie da, chiar daca nimeni nu stie de ce. In general azi se stie ca oamenii bolnavi nu reactioneaza la vaccinuri si injectii caci nu au puterea sa mai reactioneze. In anul 1940 probabil nu se stia.

Sunt oameni care de la o lovitura la cap fac un cucui, deci au o reactie. Este normal.
Sunt insa si oameni care de la o lovitura la cap fac nu fac nici un cucui, deci nu au o reactie VIZIBILA. Este normal, chiar daca nimeni nu stie de ce.

Insa pt. acel medic lipsa cucuiului ar fi stranie si demna de a fi tratata cu ser de iepuri si maimute de laboarator bolnave sau cu o alta bazaconie.

Vi se pare normal ca unii oameni sa  raceasca dupa ce fac baie in apa rece ? Mie da.
Vi se pare normal ca unii oameni sa nu raceasca dupa ce fac baie in apa rece ? Mie da. Insa pt. acel medic lipse reactiei ar fi stranie si demna de a fi tratata cu ser ser de iepuri si maimute de laboarator bolnave sau cu o alta bazaconie.

Vi se pare normal ca unii oameni sa faca blande mari dupa o muscatura de tantar ? Mie da.
Vi se pare normal ca unii oameni sa nu faca blande mari  dupa o muscatura de tantar ? Mie da, desi nimeni nu stie de ce. Insa pt. acel medic lipsa reactiei ar fi stranie si demna de a fi tratata cu ser din tantari care au muscat mai inainte o maimuta de laboarator bolnava.

Acest test numit testul RH, de care nu are nevoie de fapt nimeni, cu atat mai putin o gravida, o mare idiotenie, are urmari negative sigure si anume:

1) baga frica in gravida si ca urmare si in copilul din burta mamei caci aceasta de indata ce afla ca este "rh-negativ" (= BAU BAU-ul medical) incepe imeditr sa-si faca griji majore de sanatatea copilului, emotii pe care copilul le simte si de la care va suferi si care ii vor schimba personalitatea si sanatatea.

2) duce la injectarea gravidei cu agenti necunoscuti si care provin din ser de iepure inoculat cu sange de maimute rhesus, caci acest cocktail
a se injecteaza ca antidot chipurile in sangele mamei gravide si dupa nastere inca o data. Ca urmare se injecteaza si in corpul copilului nenascut.

3) duce des la proceduri medicale terifiante pt. fat sau nou-nascut ca injectii prin burta mamei in care fatului i se baga in burta sange cu anticorpi 
sau noului nascut i se fac o transfuzie completa de sange dupa nastere.

Mama sta des cu frica pana dupa nastere, mai ales dupa prima sarcina caci se spune ca anticorpii din sangele mamei ataca fatul sau sangele la nou nascut !

Insa putini stiu detaliile legate de aceasta manipulatie prin frica si ce inseamna de fapt "RH".
RH-ul este ceva extras din sangele unui iepure care a fost mai inainte infectat cu sange de maimuta Rhesus.
Insa daca a fost bolnava sau nu aceasta maimuta nu se spune. Insa eu va spun ca aceasta maimuta a fost bolnava !

Deci la gravide li se face un test la reactia sangelui cu niste chestii iar daca testul ieste negativ atunci gravida si 
copilul se trateaza.

Cei 15% la care iese negativ nu locuiesc in Africa, Asia, America de Sud ci numai in Europa sau America de Nord.
Daca injectezi in venele cuiva ceva strain corpului  este normal ca organsimul sa reactioneze si sa produca anticorpi (rh-pozitiv)
Daca insa oamenii sunt mai bolnavi sau mai otraviti ei nu mai reactioneaza la aceste substante straine (rh-negativ),
Cum cei mai nesanatosi oameni traiesc taman in tarile civilizate ca Europa si America de Nord, acolo gasim si lipsa reactiei la aceasta invaziune in sange in timp ce pe alte continente nu o gasim. In plus banii pentru astfel de teste care nu sunt gratuite exista oricum numai in tarile
civilizate. De multi ani insa aceste teste care produc victime se fac si in tarile de est si deci si in Romania.
Iar bolile la noi nascuti au crescut in loc sa scada odata cu introducerea testului acesta.

Solutia la o gravida care este gasita ca rh-negativ dupa un test RH este injectarea cu anticorpi care provin din ceva necunoscut si nefacut public.
Cine stie ce virusi si patogeni contin acesti anticorpi caci astfel de experiente de injectarea de sange cu patogeni in iepuri se faceau cu tuberculoza deja cu 40 de ani inainte de primele experiemente cu acest sange de maimuta injectat in iepuri.

Pe langa asta, ca metoda de "terapie",  la noul-nascut  a care mamei a fost stampilata cu rh-negativ i schimba des dupa nastere tot sangele cu sange mort si nefolositor din conserve de sange, lucru care duce la o trauma sigura la copil, caruia ii trebuie mult timp sa-si faca din nou sange, caci acest material din conserve nu se face niciodata sange propriu ci trebuie eliminat.

Sau fatului din burta mamei i se fac niste injectii traumatizante prin burta mamei, o trauma la fel de sigura pt. bietul copil.
Aceste injectii terifiante pentru sugar au fosta facute pentru prima daca in 1964 de catre un medic din Noua Zeelanda. Pana atunci era 
tabu sa faci ceva la un fat in burta mamei. Intre timp astfel de torturi asupra fetilor sunt la ordinea zilei.

Si ce s-ar intampla de fapt daca o femeie rh-negativ are un copil rh-positiv in burta ?
Nimic!  Medicina insasi spune ca apare anemie, icter sau slabiciune ca simptome des. 
Insa simptomele astea apar la fel de bine si la mame rh-positive ! Si copilul meu a avut icter dupa nastere, care a aparut caci copilul nu a putut suge cum trebuie la san in prima zi si care duca la "frica ca nu am ce manca" si ca urmare la marirea ficatului ca sa poata asimila mancarea mai eficient.

Deci aceste 3 simptome sunt simptome comune indiferent de rezultatul testului !
Bineinteles ca trebuie sa faca frica si sa spuna ca copilul poate muri, se poate naste cu boli mai grave ca idiotie. 
Insa aceste lucruri se intampla la fel de des si la mame care nu sunt rh-negativ.

Deci la mamele cu rh-negativ li se face frica de lucruri care se intampla zilnic la mame cu rh-pozitiv !
Deci este vorba de o simpla dar eficienta manipulare mincionoasa bazata pe frica si minciuni.

Frica este metoda de baza a medicinii iar naivitatea si nestiinta pacientilor este baza pe care se efectueaza aceasta manipulare prin frica.
Ce nu face o gravida naiva ca sa-si mentina copilul sanatos in burta ? Face orice !
Ia si daunatorul acid folic, face si vaccinuri in sarcina, face si ecografii. Deci ce sa nu-si injecteze si ser din sange de iepure otravit cu sange de maimuta Rhesus daca doctorii il numesc "imunoglobuline" si este "salvarea de la boala" sau chiar "de la moarte" ?

Daca cineva este rh-pozitiv sau negativ nu are nici o insemnatate si nici o urmare., fiind o boala inventata, ireala si inexistenta.
Copilul poate avea anemie, icter sau alte boli la fel de des sau de rar indiferent ca mama este rh-pozitiv sau negativ.
Asta este un fapt real. 

Insa diferenta imensa este in psihicul mamei, caci:
a) o mama cu rh-negativ traieste cu frica din momentul in care crede oarba si perfida medicina in urma terorii psihice si copilul ei la fel
b) mama va face benevol injectii propuse de medici si care contin agenti necunoscuti, care privin din sange de iepure infectat cu sange de maimute Rhesus, maimutele cele mai folosite la experimente cu virusi si arme biologice
c) copilul va fi supus la chinuri cu instrumente medicale ca schimbatul sangelui sau injectii in burta facute prin burta mamei - si asta fara anestezie prealaibila a fatului si chiar daca ar fi, ar fi negativa pt. fat.

Deja chiar si fara injectiile cu "anticorpi" frica produce dupa cunostintele din Noua medicina germana o sumedenie de boli, chiar grave ca si tuberculoza,  cancer sau leucemie. 

Testul RH este o mare frauda medicala si o manipulare facuta pe baza fricii si a necunoasterii iar gravidele sunt o tinta naiva si usor de manipulat.
De "stiinta" nu poate fi vorba absolut deloc la asemenea idiotenii strigatoare la cer !

Daca nasti un copil cu anemie si ai testul rh-pozitiv, medicii spune ca copilul se va reface sau ii da ceva fier.
Daca nasti un copil cu anemie si ai testul rh-negativ, atunci vai si amar de gravida si de copil caci medicii vor sari in sus!
Daca nasti un copil cu icter si ai testul rh-pozitiv, medicii vor spune ca copilul se va reface de la sine.
Daca nasti un copil cu icter si ai testul rh-negativ, atunci vai si amar de gravida si de copil caci medicii vor sari in sus!
Daca nasti un copil mai slab ca forta si ai testul rh-pozitiv, medicii vor spune ca copilul se va reface de la sine.
Daca nasti un copil mai slab ca forta si ai testul rh-negativ, vai si amar de gravida si de copil caci medicii vor sari in sus!

Daca iti moare un copil in burta si ai testul rh-pozitiv, medicii vor spune ca nu stiu cauza sau ca asa a vrut Dumnezeu.
Daca iti moare un copil in burta si ai testul rh-negativ, medicii vor spune ca de vina a fost sangele agresiv al mamei care l-a distrus pe cel al copilului.

Daca nasti un copil handicapat si ai testul rh-pozitiv, medicii vor spune ca nu stiu cauza sau ca asa a vrut Dumnezeu.
Daca nasti un copil handicapat si ai testul rh-negativ, medicii vor spune ca de vina a fost sangele agresiv al mamei care l-a distrus pe cel al copilului si de aceea s-a nascut copilul asa.

Deci vedeti cat de simplu se face manipularea, cat de mari prostii cred medicii (medicii cred absolut orbeste in tot ce ii invata concernele) si cat de naivi sunt oamenii care cred prostiile medicinii. In plus se ofera si "solutia" - vaccinul - care poate duce la traume si boli. 

Din momentul ce gravida afla ca ceva nu este in regula cu sangele va sta toata sarcina cu frica.  Si toate de la un test stupid si rauvoitor

Ca aceste teste, injectii si torturi nu se fac gratuit ci ele se vand si deci se platesc - de asigurari medicale sau de pacienti, tot acelas lucru - , cred ca nu trebuie sa mai mentionez. Insa ce se vinde gravidelor in acest caz este o boala imaginara, frica, panica, daune fizice si psihice, traume si chiar si patogeni necunoscuti din maimute de laborator creeate intr-un laborator a lui Rockefeller.

Cel care a "descoperit" testul RH a luat premiul Nobel - numai inventatorii la cele mai perverse si distrugatoare chestii au luat pana acum premiul Nobel inclusiv toti cei care au lucrat la prima bomba atomica - era angajat in institutul Rockefeller cand a facut aceste "descoperiri", adica la dusmanii cei mai mari ai omenirii, caci familia Rockefeller a pus bazele medicinii moderne manipulative.

Cu 40 de ani inainte deja se faceau experimente cu tuberculoza injectata la iepuri. Azi se stie ca tocmai aceste maimute Rhesus
sunt folosite in laboratoare ca animalele standard la teste pt. arme biologice si virusi caci dintre animale de laborator folosibile ca randament
se aseamana cel mai mult cu oamenii.

Am descoperit aceasta frauda cu testul RH si eu de abia acum cateva zile pe cont propriu. Totul este limpede ca buna ziua si fara nici un dubiu. 
Culmea este ca pana acum nu am citit un SINGUR articol cat de cat critic la acest test mincinos si manipulativ in nici o limba curenta. 
Se pare ca nimeni nu s-a ocupat cu aceasta tema pana acum si toti cred orbeste in acest test. Daca insa dati de cineva care are dubii la acest test si a scris un articol m-as bucura sa stiu ca nu sunt eu primul.

Cititi si dati mai departe acest articol macar la toate gravidele pe care le cunoasteti. 
Zilnic sute de gravide sunt terorizate pe baza acestei fraude medicale cu care se fac nu numai bani dar cu care se produc nenumarate boli in mame si copii ca urmare a fricii si traumelor de la investigatii si proceduri medicale terifiante.

Multumim 

marți, 11 august 2015

DE CE NE ÎMBOLNĂVIM? – Valeriu Popa (1924 – 1997)


Majoritatea oamenilor privesc boala ca pe un ghinion în viaţa lor, o nedreptate, mai ales dacă este vorba de o maladie ereditară sau e luată de la cineva. Orice boală sau accident apărut în viaţa ta a fost provocat de tine. Boala este pur şi simplu un semnal al corpului tău. Supra-conştiinţa ta, latura ta divină, Dumnezeul tău interior îţi trimite un mesaj ca să-ţi atragă atenţia asupra faptului că în acţiunile, vorbele şi gândurile tale e ceva care se opune legii iubirii. De aceea, trebuie să captezi mesajul şi să mulţumeşti supra-conştiinţei tale că ţi l-a transmis. Dacă nu reuşeşti să-l descifrezi, bolile şi accidentele tale se vor intensifica.
Când starea de rău persistă, e timpul să vezi neapărat despre ce este vorba. Dacă boala este puternică, înseamnă că ea s-a instalat în tine de multă vreme. Este sufletul tău care strigă ajutor. Trebuie să revii pe drumul cel bun, pe cel al dragostei. Fiecare boală, indispoziţie sau accident nu este decât un indiciu. Boala încetează de îndată ce ai înţeles mesajul. Cu cât doreşte omul mai mult să se schimbe, cu atât mai repede şi mai uşor se desfăşoară însănătoşirea lui. Bolile sunt cu miile, iar cauza este una singură: insuficientă iubire. De îndată ce încetăm să năzuim către Divin, ne cufundăm în uman şi începem să depindem de mâncare, dorinţe, pasiuni, ambiții, desfătare sexuală. Cu cât depindem mai mult de acestea, cu atât mai mare va fi îmbolnăvirea.
Toate aceste boli se lecuiesc într-un singur mod: să vezi în ele voinţa divină şi să înţelegi că fără boală nu există dezvoltare spirituală. Boala este un bec roşu care ne avertizează că ne aflăm pe un drum greşit. Dacă ani în şir faci prostii, repetând greşelile, vine o vreme a plăţii prin boala pe care singur ţi-ai creat-o. De fapt, boala este rezultatul pierderii divinului din noi, iar însănătoşirea este rezultatul restabilirii acestei legături. Practic, dacă te-ai vindecat sufleteşte, te vindeci și trupeşte. Noi, oamenii, suntem alcătuiţi din trei componente: trup, suflet şi spirit, asemeni Sfintei Treimi, şi orice dezechilibru al uneia ne aduce suferinţă. Boala şi starea de rău sunt opuse sănătăţii şi stării de bine şi se manifestă în realitatea ta, din vina ta. Ești bolnav pentru că ţi-ai cauzat boala şi poţi să te faci iarăşi bine, pur şi simplu hotărând aceasta.
Toate bolile sunt autocreate. Până şi doctorii îşi dau seama acum de modul în care oamenii se auto-îmbolnăvesc. Cei cu un orgoliu interior crescut atrag boala şi nenorocirea. Boala ne obligă să ne schimbăm lăuntric, să ne transformăm. Cu cât mai puternic se schimbă omul în direcţia bună, cu atât mai puţine medicamente îi sunt necesare şi mai repede învinge boala. Bolile apar în câmpul energetic al omului cu mulţi ani înainte ca ele să se manifeste în planul fizic. Câmpul energetic este primordial în raport cu corpul şi îi determină acestuia soarta, caracterul şi starea fizică. Organismul trebuie să blocheze programele distructive care au pătruns în câmpul lui. Cu cât este mai puternic şi mai periculos programul distructiv, cu atât mai agresivă boala. Când omul încalcă legile supreme, se abate de la calea sa de evoluţie, i se deformează structura energetică, apar breşe în sistemul lui defensiv şi devine o pradă uşoară pentru virusuri, care îndeplinesc funcţiile unui program de pedepsire. Omul începe să fie bolnav. Bolile grave contribuie la protejarea structurii spirituale.
Dacă distrugem armonia dintre noi şi univers vom avea parte de boli, nefericire, necazuri şi suferinţe. Gândurile sumbre, neîncrederea, grijile, ura şi frica, împreună cu rudele lor: anxietatea, amărăciunea, nerăbdarea, avariţia, lipsa de amabilitate, obiceiul de a judeca şi de a-i condamna pe alții, toate acestea atacă trupul la nivelul celulei, ceea ce duce la suferinţă, nefericire şi deprimare. În aceste condiţii, este imposibil să ai un corp sănătos. Prin gândurile, dorinţele şi obiceiurile noastre inducem sănătate sau boală în corpul fizic. Noi suntem singurii răspunzători pentru starea noastră de sănătate, pentru fericirea sau nefericirea noastră. Nu Dumnezeu ne trimite boli, accidente sau suferinţe, ci noi ni le creăm singuri prin gândurile distructive. Cu alte cuvinte, culegem ce am semănat în trecut.
A-ţi fi teamă de o boală înseamnă a-i înlesni evoluţia, a o provoca. Dacă aveţi gânduri despre boală şi suferinţă, trupul va atrage aceste gânduri în corpul fizic. Gândiţi-vă că întâmplările nu sunt cauze, ci efecte ale stării mentale în care vă complăceți. Boala nu trebuie considerată ca o pedeapsă sau o nedreptate. Ea este cel mai drept act din existenţa noastră, pentru că a fost generată de comportamentul nostru mental şi afectiv. Prin gând, omul se îmbolnăveşte şi tot prin gând el se vindecă. Orice boală porneşte din minte. Mulţi bolnavi îşi pregătesc mental, cu străduinţă, ani de-a rândul, o îmbolnăvire definitivă. Nimic nu se manifestă în corp fără să aibă un prototip mental corespunzător. Adevărata vindecare începe în momentul în care ne gândim ce am vrea să facem atunci când ne vom recâştiga sănătatea. Nu tratamentul medical este cauza vindecării, ci credinţa fermă. „Toate sunt cu putinţă celui care crede”. (Marcu 9, 23)
Când suntem bolnavi, trebuie să cerem să ni se dea sănătate, nu să fim vindecaţi de boală. În cazul unui om bolnav, cu cât vă temeţi mai mult pentru el, cu atât îi produceţi un rău mai mare şi-l împiedicaţi să supravieţuiască. Când cineva se îmbolnăveşte, să-i acordăm un ajutor minim şi foarte detaşat, nu unul sufocant. Atenţia exagerată în timpul bolii o întreţine. Dacă compătimeşti un om, te poţi îmbolnăvi. Pe om poţi să-l ajuţi, dar nu să-l compătimeşti. Când deplângi un om bolnav, înseamnă că nu ești de acord cu boala lui, dar nu iei în considerare cauzele spirituale ale bolii respective, care favorizează destrămarea spiritului. De aceea, boala trebuie acceptată cu smerenie. Singura soluţie a celor din jur este să se roage pentru sănătatea lui, dar nu să-l compătimească.
Medicul pansează rana şi Dumnezeu o vindecă. Când rana este tratată cu iubire, ea se vindecă repede. Vindecarea poate fi instantanee sau poate dura o viaţă, în funcţie de cât de mult aţi capitulat. În măsura în care putem păstra în suflet starea de bucurie şi iubire vom putea învinge treptat orice boală. Vindecările au loc doar atunci când greşelile sunt plătite, lecţiile învăţate, atenţionarea luată în seamă.
Nu e suficient să acceptăm boala, trebuie să ne bucurăm că ea ne salvează sufletul şi trupul. Trebuie să acceptăm toate umilinţele  pricinuite trupului nostru prin intermediul cărora ni se purifică sufletul. Obiceiul de a discuta în societate despre simptomele și cauzele diverselor boli, morţi, agonii şi scene de coşmar atrag asupra oamenilor un torent de impresii care le vor pricinui boli şi suferinţe.
Nu uitaţi unde v-aţi născut. De locul în care aţi văzut lumina zilei şi de poporul din care vă trageţi v-a legat şi vă leagă întotdeauna energii uriaşe, cu influenţe nebănuite. Nu uitaţi că un om bolnav va fi ajutat cel mai bine să se vindece în locul în care s-a născut, pentru că numai acolo amprenta lui bioenergetică funcţionează cel mai bine. Dacă avem curajul să fim cinstiţi cu noi, putem uşor să observăm că jumătate din viaţă ne străduim să ne distrugem sănătatea pentru avere, pentru ca în cealaltă jumătate să cheltuim averea pentru a ne recâştiga sănătatea, cât se mai poate din ea.
Imagine
CAUZELE SPIRITUALE ALE BOLILOR,
NECAZURILOR ȘI SUFERINȚELOR NOASTRE
Prin boală, omul trebuie să înţeleagă că a greşit undeva pe drumul vieţii şi până nu-şi elimină greşeala nu se poate vindeca decât parţial, deoarece în el persistă cauza generatoare de rău. De aceea trebuie ca mai întâi să fie depistată cauza bolii, pentru ca bolnavul să evite pe viitor greşelile comise, Dacă nu se elimină cauza, aceasta poate alimenta în continuare boala sau poate migra de la un organ la altul. Când cauza vor fi eliminată boala va dispărea. Astfel:
ACNEEA (coşurile): înseamnă neacceptarea propriei persoane. Nu-ţi place de tine însuți.
ALCOOLISMUL: implică probleme legate de tatăl său; trebuie cultivată detaşarea de acesta. Alcoolicul părăseşte familia, slujba, viaţa, dar nu se lasă de alcool. El se află în relaţie de dependenţă față de alcool şi aceasta înseamnă că din suflet lipseşte iubirea. Persoana trebuie să iubească lumea din jur. Dacă acest sentiment îi lipseşte, în suflet i se instalează o stare de disconfort, de chin spiritual. De aceea încearcă să-şi reprime această durere prin orice mijloace. Trebuie ca omul să înceteze să mai poarte supărarea pe lumea din jur şi să intre în armonie cu ea, pentru că armonia înseamnă iubire. Cine nu este iubit de nimeni şi nu iubeşte pe nimeni se pierde ușor în valurile ispitelor. Cei mai mulţi oamenii nenorociţi şi făcători de rele sunt jertfe ale unei copilării triste, în care au fost lipsiţi de iubire şi de grijă părintească. Aceştia au ajuns să nu iubească pe nimeni. Nu trebuie uitat că lucrurile care ne fac dependenţi generează numai suferinţă.
AFECŢIUNILE PULMONARE: jale reprimată, necazuri, supărări, frica de a simţi plăcerea şi bucuriile vieţii. Tuberculoza arată că într-o viaţă anterioară persoana a trăit numai pentru valorile materiale. Gândirea răului despre lumea înconjurătoare. Tuberculoza, pneumonia şi bronşita se datorează unor supărări de lungă durată. Când nu iubim lumea înconjurătoare, au de suferit plămânii.
AFECŢIUNI LA SUPRARENALE: înseamnă indiferenţă, ignoranţă faţă de sine, anxietate.
ALERGIILE: sunt rezultatul supărărilor interioare, al nemulţumirilor faţă de oamenii apropiaţi şi lumea înconjurătoare.
ANEMIA: este o utilizare incorectă a oxigenului la nivelul globulelor roşii şi este consecinţa unui refuz de a-şi utiliza talentele în serviciul aproapelui.
ANGINA: reprezintă teama de a se exprima sau de a cere ceva părinţilor sau partenerului.
APENDICITA: frica de viaţă, blocarea curgerii binelui.
ARTRITA: apare la persoanele care nu sunt iubite. Spirit prea critic şi rigiditate provenită din mental. Nu încerca să-i schimbi pe ceilalţi, acceptă-i aşa cum sunt. Dacă artrita e prezentă la nivelul mâinilor, braţelor, picioarelor şi şoldurilor eşti încredinţat că oamenii se folosesc de tine. În realitate nu exprimi ceea ce vrei. Corpul tău îţi spune că e vremea să te  afirmi prin tine însuţi.
ATEROSCLEROZA: rezistenţă, tensiuni, refuzul de a vedea binele.
ASTMUL: iubire ascunsă, înăbuşită. Plâns suprimat. O femeie şi-a alungat fiica din casă. Aceasta a crescut și s-a îmbolnăvit de astm, care nu a putut fi tratat cu medicamente. Când fiica a reuşit să-şi ierte mama, astmul i-a trecut.
AUTISM: într-o experienţă anterioară, individul a manifestat un refuz al societăţii, ducând o viaţă marginală. Acum, singura soluţie este iubirea pe care va trebui s-o primească de la apropiaţii săi.
APOPLEXIE: fuga de familie, de sine şi de viaţă. Indică un sentiment de vinovăţie. Un atac este de fapt un avertisment în plus pentru a deveni conştient de faptul că e inutil să te simţi vinovat.
BILA: plăcerea pentru mâncăruri fierbinţi, iuţi, acre, uscate şi sărate deranjează funcţia bilei. De asemenea, mânia, supărarea, frica, activitatea sexuală excesivă sunt  factori de dereglare a bilei.
BOALA PARKINSON: reprezintă teamă şi dorinţa intensă de a controla tot şi pe toţi.
BOLILE DE PIELE: apar din cauza acumulării toxinelor în sânge. Dar mai sunt generate şi de tulburările hormonale. Problema pielii subliniază teama individului de a se exprima total, de a fi el însuşi, de a se deschide complet. Psoriazisul şi alte boli de piele reprezintă o lipsă de iubire pentru sine şi o respingere a tot ce viaţa îi oferă individului. Psoriazisul poate fi şi cauza unui orgoliu nestăvilit, o trufie exacerbată. Conflictul psihic cu spaţiul poate predispune la boli de piele.
BRONŞITA: se declanşează într-un mediu familial foarte tensionat.
BOLILE NERVOASE: se referă la sistemul nervos central, cel care coordonează viaţa omului. El reprezintă comandamentul suprem al sistemului nervos şi al întregului organism. Starea pe care medicii o numesc depresie este o lipsă a dorinţei de a trăi. Acest program poate fi o urmare a lipsei dorinţei de a avea copii sau apariția unui copil nedorit (de pildă fată în loc de băiat). De fapt cele mai multe greşeli ale părinţilor în timpul sarcinii îi creează copilului un program de autodistrugere. De aceea deprimarea, odată instalată, nu poate fi uşor vindecată. Când te simţi continuu nefericit şi nemulţumit, când nimic din jur nu-ţi place te îndrepţi spre depresie. Depresia este o agresiune împotriva ta însuţi. Conflictul cu spaţiul în care trăieşti predispune la dereglări psihice. Grijile permanente sunt păcate împotriva propriei tale naturi. Ele au urmări asupra sistemului nervos. Nemulţumirea de sine, neîncrederea în propria persoană mai duce și la boli de vedere, de auz, de percepţie. Dacă te autoculpabilizezi, predispoziţia de a achiziţiona o boală psihică este foarte mare. Neliniştea este ucigătoare. Valul de nelinişte din sufletul nostru este oglinda angoasei, a anxietăţii, fricii etc. Nevroza se caracterizează printr-o stare de nelinişte, adesea extremă, cu frică de moarte şi cu sufocări, palpitaţii, transpiraţii, ameţeli, tremurături şi senzaţia de oprire a inimii.
CANCERUL: este boala întristării, deprimării şi nemulţumirii de sine și de soartă. Bolnavii de cancer cad în depresie şi regretă trecutul. Regenerarea iubirii faţă de oameni este prima cale spre vindecarea cancerului şi a altor boli. Femeile care ţin mari supărări în suflet se îmbolnăvesc de cancer. De fapt, toate emoţiile înăbuşite produc cancerul. Emoţiile ascunse multă vreme în tine sfârşesc prin a exploda, ceea ce provoacă şi explozia celulelor din corpul tău. Dacă jignim prin vorbe persoana iubită ne putem alege cu cancer la buze, la limbă sau gingii, iar dacă vom critica în permanenţă ne vom îmbolnăvi de cancer hepatic. Dacă vom gândi agresiv despre cei apropiaţi riscăm un cancer la stomac.   Cauza spirituală a cancerului constă în faptul că individul nu a asimilat lecţiile karmice ce i-au fost propuse în această viaţă, refuzând astfel evoluţia. Cancerul reprezintă o autodistrugere, ceea ce face vindecarea dificilă. De fapt, este o boală a sufletului şi de aceea, acesta trebuie vindecat mai întâi.
CEFALEEA, MIGRENELE: supărarea puternică pe un semen al tău duce la un blocaj energetic. Remediul este schimbarea gândului de ură în pace şi adoptarea unei gândiri pozitive. Restabilind legea iubirii prin iertare îţi recapeţi sănătatea.
CELULITA: înseamnă mânie depozitată.
COLESTEROLUL CRESCUT: corespunde înăspririi naturii sentimentale, rigidităţii persoanelor care îşi creează o carapace de protecţie. Acel individ are o mare teamă de a accepta bucuria. El ar trebui ca în permanenţă să lase emoţia şi energia iubirii să curgă prin fiinţa lui.
COLOANA VERTEBRALĂ: este axul care poartă amprenta împlinirilor noastre, blocajele şi temerile noastre, refuzul de a evolua, de a iubi. Durerea în coloana vertebrală este de regulă supărarea pe omul apropiat, pe sine şi pe soartă. Dacă amploarea supărărilor este mare, poate să apară o deformare a coloanei, o fractură sau să se formeze o cocoaşă.
COMA: fuga de cineva sau de ceva.
CONGESTIA CEREBRALĂ: se datorează respingerii vieţii şi afişarea unei încăpăţânări. Ura se naşte în cap şi se blochează prin traumatism cranio-cerebral.
CONJUCTIVITA: mânie neexprimată, frustrare.
CONSTIPAŢIA: ataşament, posesivitate, refuz de a se debarasa de vechile scheme devenite inutile.
DEGETELE ARTRITICE: senzaţia de victimă.
DIAREEA: teamă, refuzul de a slăbi încordarea. Refuzul de accepta idei noi.
DIABETUL: nu-i atât o boală, cât o reacţie de apărare a organismului. Organismul trebuie să blocheze programele distructive ale altor oameni pătrunse în câmpul lui. Cu cât mai puternic şi mai periculos este programul distructiv, cu atât mai eficientă şi mai sigură trebuie să fie blocarea acestuia, respectiv a bolii semnalate. Cauza principală este dorirea unui rău din tot sufletul unei persoane iubite şi de care te-ai despărţit. Aceste sentimente provoacă diabetul, pentru că au ucis iubirea şi, prin aceasta, legătura cu cosmosul. De aceea, să nu renunţaţi niciodată la persoana iubită.
DINŢII: dificultăţi în a lua decizii. Distrugerea dinţilor apare ca efect al vorbelor rele adresate părinţilor sau rudelor şi dorirea răului oamenilor apropiaţi; deplângerea propriei sorți şi o alimentaţie incorectă, existenţa geloziei şi a supărărilor ascunse. O durere a dinţilor înseamnă că e timpul să iei o decizie fără să-ţi fie teamă de rezultate. Întrucât dinţii ţin de dorinţe, lipsa dinţilor din faţă este dovada unei  blocări a sexualităţii.
ENCEFALOPATIE: certurile puternice înainte de naşterea unui copil, ajungând până la limita divorţului sau la gânduri de sinucidere fixează în structura câmpului copilului programe puternic distructive. Copilul care se naşte plăteşte prin această boală.
EPILEPSIA: este rezultatul unei depresii adânci.
FEBRA: este un semn de furie interioară. Toate dorinţele înăbuşite, închise în tine, explodează. Încetează să aduni totul în tine. Supărarea şi furia nu-ţi sunt benefice, te pedepseşti singur.
FICATUL: este organul care ripostează la supărările pe oamenii apropiaţi şi păstrează deseori mânie reprimată. Ficatul este sediul celor mai negative emoţii (ura, mânia, furia). Problemele de ficat vin dintr-o mânie îndreptată împotriva propriei persoane, ca rezultat al unui conflict între suflet şi minte. Ficatul suferă la persoanele care fac aprecieri dure la adresa celor apropiaţi. Stresul de orice natură are un efect negativ asupra ficatului. Ficatul este un instrument al sufletului şi de aceea, tratarea depresiei nu poate fi despărţită de cea al ficatului. Emoţiile au o mare putere de influență asupra ficatului şi a secreţiilor bilei. Emoţiile pozitive – bucuria, buna dispoziţie – măresc secreţia bilei, iar supărările o opresc parţial sau complet. Ficatul este foarte sensibil la supărări. Să ne amintim o zicală populară care spune „de supărare i s-a vărsat fierea în sânge”. Supărările agresive pe oamenii apropiaţi determină cancerul ficatului. Problemele de vezică biliară arată îngustime de spirit. Icterul se poate declanşa la individul care suferă un prejudiciu pe care nu știe să-l îndrepte. Hepatita reprezintă rezistenţă la schimbare. Refuzul de a vedea limpede, de a discerne. Ficatul este legat şi de credinţă. Credinţa în univers permite emoţiilor negative să se scurgă. curăţând ficatul.
FRIGIDITATEA: teamă, negarea plăcerii; credinţa că sexul este rău; parteneri insensibili.
GÂTUL: orice problemă legată de gât corespunde temerii de a întreba şi de a se exprima, sau un blocaj al creativităţii. Refuzul schimbării, rigiditate, mânie ascunsă din cauza unor cuvinte jignitoare.
GENUNCHII: simbolizează legătura între suflet şi personalitate. O problemă la genunchi indică o îndepărtare de scopul său din această încarnare şi un refuz de a evolua, mândrie înmagazinată, încăpăţânare, lipsă de flexibilitate.
GREAŢA, VĂRSĂTURILE: respingerea unei idei, a unei persoane sau a unei experienţe. Pentru o femeie însărcinată, arată că nu a vrut să aibă copilul.
GUTURAIUL: se declanşează într-o perioadă de confuzie a individului sau în urma unei temeri, culpabilităţi. Nasul care curge reprezintă lacrimi şi o purificare necesară.
HEMORAGIILE NAZALE: cauza principală este trufia.
HEMOROIZII: teama de a slăbi încordarea.
HERNIA DE DISC: înseamnă indecizie, senzaţia că viaţa a devenit de nesuportat.
HERPESUL: culpabilitate sexuală.
HIPERTENSIUNEA: subliniază o facultate limitată de a iubi şi o lipsă de compasiune. Persoana trebuie să-şi exprime iubirea pentru tot ce întâlneşte şi ce vede. O altă cauză poate fi vechi probleme emoţionale, nerezolvate.
HIPOTENSIUNEA: arată, de asemenea, o iubire limitată, dar în sensul că această persoană a fost negativă şi defetistă, necrezând în iubire. O altă cauză ar fi lipsa de iubire în copilărie.
HOMOSEXUALITATEA: femeia geloasă răpeşte aptitudinile copiilor şi nepoţilor ei şi-i împinge la homosexualitate. Gelosul ajunge nu numai la sterilitate fizică, ci şi creatoare. Un om homosexual este incredibil de gelos în interior.
IMPOTENŢA: Apare din cauza geloziei, a supărărilor şi a dispreţului faţă de femei. Această agresiune afectează sistemul urogenital. Dacă bărbatul a fost deseori supărat pe femei, a gândit rău despre ele, este un viitor impotent.
INIMA: reprezintă centrul iubirii. Dacă nu-şi exprimă deschis sentimentele, individul îşi închide chakra inimii şi riscă să aibă probleme cardiace. Din cauza reprimării emoţionale şi a sentimentelor negative, multe persoane au probleme cardiace. Un om bolnav de inimă este depozitarul unei cantităţi enorme de gânduri de ură. Problemele conflictuale îndelungate, insatisfacţiile, generează hipertensiune şi boli de inimă. Bolile cardiace au drept cauze gelozia sau supărarea pe oamenii apropiaţi. Prin gânduri de iubire a semenilor se vor putea anula gândurile de ură. Lipsa afecţiunii poate deregla inima. Dragostea şi compasiunea constituie forţa terapeutică ce ajută la refacerea inimii. Persoanele care îşi reprimă sentimentele acumulează blocaje energetice la nivelul inimii. Verdele este culoarea inimii. De aceea, o plimbare într-o pădure îndepărtată de agitaţia oraşelor sau într-un lan înverzit va spori sănătatea şi vitalitatea inimii. Aceleaşi efecte se pot obţine prin folosirea în timpul meditaţiei a unor pietre sau cristale de culoare verde. Reumatismul cardiovascular are două cauze:  o lungă perioadă de supărare sau tristeţe precum şi o expunere repetată la factori climaterici nocivi, cum este frigul.
INSOMNIA: provine din totala incapacitate a spiritului de a-şi focaliza gândurile. Tratamentul pentru vindecarea insomniei trebuie să înceapă ziua. Este necesar să vă concentrați asupra a ceea ce faceți. Când vă împrăştiaţi gândurile în mai multe direcții, slăbiţi capacitatea spiritului de a se concentra, din care cauză seara îi este din ce în ce mai greu să se detaşeze de trup şi să se reîntoarcă dimineaţa cu forţele refăcute. Nu putem avea un somn bun noaptea decât dacă spiritul se retrage din corp. Insomnia mai este generată de întreţinerea unor gânduri de vinovăție. Oglinzile din dormitor sunt și ele răspunzătoare de cazurile de insomnie.
INTESTINUL GROS ŞI SUBŢIRE: refuzul de a înţelege unele lecţii de viaţă din punct de vedere evolutiv. Dacă omul nu suportă stresul se îmbolnăveşte intestinul gros, iar dacă se înfurie și acumulează agresivitate, se îmbolnăveşte cel subţire. Reaua dispoziţie, plictiseala şi nereuşitele la serviciu conduc la o funcţionare defectuoasă a intestinului gros. Când se manifestă constipaţia, ea trebuie tratată urgent. Starea de sănătate este în legătură directă cu evacuarea regulată a intestinului gros.
LARINGITA: în acest caz ţi-e teamă să te exprimi şi nu eşti în stare să-ţi spui părerea. Dacă laringita ta ascunde supărare şi furie, trebuie să o exprimi, altfel furia va creşte în tine.
LEUCEMIA: înseamnă mândrie necontrolată.
LIMFA: plăcerea exagerată pentru dulciuri, mâncăruri acre şi sărate, alimente greu digerabile şi exces de lactate.
NASUL: te deranjează ceva sau cineva pe care nu-l poţi suporta. Sunt semnale ale corpului care-ţi spune că nu e bine ce faci, că nu trebuie să te laşi afectat. Nasul reprezintă intuiţia şi cunoaşterea de sine, fiind legat de chakra frontală.
OCHII: indică teama de viitor şi faptul că într-o experienţă precedentă individul nu a dorit să vadă nici să-i ajute pe apropiaţii săi. Cauza miopiei o constituie deformarea structurilor câmpului la nivelul capului, determinată de sentimentul de ură, precum şi de nemulţumirea de sine şi frica de a vedea înainte. O principală cauză este gelozia agresivă. Cu cât un om are un caracter mai rigid, cu atât mai profund pătrunde agresivitatea în subconştient şi devine mai periculoasă. Dacă la invidie se adaugă dispreţul, dacă în caracter avem vanitate şi cruzime, se produce un program de autodistrugere care se manifestă prin ruperea retinei, orbire sau un grav traumatism cranian. Vederea slabă este determinată de ură. Purificarea se face prin spovedanie şi rugăciune. Ataşarea de relaţii şi idealuri distruge vederea. Glaucomul este cauzat de refuzul îndelungat de a ierta. La bătrânețe, mulţi îşi pierd vederea pentru că se leagă prea mult de această lume.
OSTEOPOROZA: persoana afectată simte că nu mai are un suport în această viaţă. În majoritatea produselor de origine animală există acid uric, care poate fi neutralizat numai cu calciu. În cazul în care corpul nu l-ar neutraliza, am muri. De aceea, corpul nostru este nevoit să extragă calciu din oase, ceea ce duce la osteoporoză. Concentratele zaharoase, care sunt acide, pot agrava fenomenul. Persoana în cauză să consume peşte (heringi), care conţine vitamina D2, necesară metabolizării calciului.
PANCREASUL: are rolul de a echilibra glucoza (zahăr) în sânge. Dacă individul consumă prea mult zahăr şi dulciuri concentrate își va provoca dezordini în organism şi o hipersecreţie de insulină, care duce la hiperglicemie. Astfel, insulina secretată în cantităţi mari favorizează sinteza crescută de grăsimi, conducând la obezitate, diabet zaharat, ateroscleroză. Pancreatita, diabetul zaharat şi cancerul pancreatic sunt semne ale faptului că omul iubit şi iubirea pentru el au devenit o valoare absolută. De obicei, problemele pancreasului apar la persoanele care cred că nu merită să se bucure de nimic în viaţă. De multe ori fac plăcerile altora, ținând în interiorul lor o tristeţe ascunsă.
PICIOARELE: reprezintă ancorarea, conexiunea cu Terra. Problemele de la picioare simbolizează un refuz de a avansa, de a evolua, sau teama de a stagna în viaţă, teama de viitor. Atunci când omul este nemulţumit de soarta sa îl dor picioarele. Când omul este dispus să facă un rău unei persoane în propriul beneficiu sau să se dispreţuiască pe sine, când prosperitatea i se năruie, toate acestea pot da şi dureri, traume ale picioarelor şi o dilatare varicoasă a venelor. Varicele vin din faptul că sunteţi supărat pe sine, pe soartă. Aveţi grijă să aveţi picioarele calde! Asta este valabil pentru toţi bolnavii, dar în special pentru cei de rinichi. O încălţăminte proastă face rău nu numai la picioare ci întregului corp. Dacă ai bătături, înseamnă că nu gândeşti şi acţionezi aşa cum ar trebui.
PIETRELE LA FIERE ŞI RINICHI: apar din cauza consumului de dulciuri și amidon concentrat, care împiedică eliminarea din corp a depozitelor de calciu organic. Cauza este judecarea oamenilor şi supărarea pe soartă.
PROSTATA: afecţiunile ei sunt legate de un sentiment de vinovăție şi de teama de îmbătrânire.
RĂU DE MARE: este în legătură cu teama de moarte.
RĂU DE MIJLOACE DE TRANSPORT: teama de pierdere a controlului.
RETENŢIA DE APĂ: refuzul de a slăbi încordarea.
REUMATISM: resentimente, slăbirea iubirii, rigiditate, asprime. Persoana are o amărăciune cronică.
RINICHII: reprezintă capacitatea de a exterioriza tot ceea ce este în sine. Cel care nu-şi exprimă talentele, capacităţile, dorinţele sau credinţele se expune la tulburări renale. Tot ceea ce este reprimat, frica şi teama slăbesc rinichii. Dacă orgoliul individului nu este prea mare, în rinichi se formează nisip; dacă este la un nivel mai ridicat, se formează pietre care pot fi eliminate. Dacă însă nivelul trufiei este periculos de mare, începe formarea de pietre de formă coralică, ce nu trebuie îndepărtate. Litiaza renală mai apare când individul are probleme de mânie nerezolvate de mult timp. Persoanele certăreţe şi care sunt de multe ori dezamăgite sau frustrate vor avea probleme cu rinichii.
SÂNGELE: zahărul, sarea, iaurtul şi mâncărurile acre au o acţiune toxică asupra sângelui, mai ales când sunt folosite în exces. De asemenea, ura şi mânia generează toxine în corp. Ceaiul de rădăcini de brusture este mijlocul cel mai eficace de epurare a sângelui. Pentru toate problemele sângelui este util să se consume zilnic salată de crudităţi.
SCLEROZA ÎN PLĂCI: are drept cauze frica, rigiditatea, inima împietrită şi îngreunată.
SFORĂITUL: refuzul încăpăţânat de a se desprinde de vechile tipare. Dormitul cu faţa în sus favorizează sforăitul.
SISTEMUL DIGESTIV: stomacul reprezintă facultatea de a digera experienţele existenţei şi de a accepta cele învăţate. Ura, mânia, frica, regretul legat de trecut, precum şi grija, teama şi îngrijorarea faţă de viitor favorizează bolile stomacului, ale vezicii biliare şi ale intestinelor. Aversiunea, neliniştea, o agresivitate conştientă şi sentimentul de ură împotriva oamenilor sunt principalele cauze ale ulcerelor. Dacă omul se supără des şi pe cei apropiaţi sau pe sine, va avea probleme cu stomacul.
ŞOLDURILE: reprezintă utilizarea liberului arbitru pentru a găsi propria cale în planul material. O problemă la şolduri subliniază o lipsă de utilizare a propriului liber arbitru şi faptul de a nu avea un scop în viaţă. O durere la şolduri indică o frică de a lua decizii importante.
SPLINA: reprezintă un depozit de sânge, de energie. Problemele splinei arată o incapacitate de exprimare a iubirii sau o obsesie. În acest ultim caz, e necesară o purificare prin eliminarea sentimentelor negative şi a grijilor înmagazinate în timp. Lăcomia şi de avariţia au o influenţă negativă asupra splinei şi inimii. Splina mai este legată şi de stările psihice proaste şi de depresie.
TIROIDA: problemele cu tiroida indică faptul că persoana nu se poate exprima cum doreşte şi se simte umilită.
TUSEA: cine tuşeşte tot timpul este o fiinţă sufocată de viaţă; trece printr-o stare de mare nervozitate; se simte strivită de o situaţie. O tuse ocazională este un semn de plictiseală sau dorinţă de ceartă.
URECHILE: Te laşi afectat de ceea ce auzi. Senzaţia lăuntrică că eşti superior persoanelor iubite (părinţi, copii, soţie) declanşează un program de autodistrugere care este blocat prin apariţia unor dureri în ureche.
VAMPIRISMUL ENERGETIC: egoismul exagerat, manifestat în gânduri, emoţii sau fapte, precum şi cruzimea duc la deconectarea de cosmos şi atunci omul este nevoit să-și ia energia de la alţi oameni. Provocarea de chinuri fizice şi psihice unui om este una din formele vampirismului.
VARICELE: prestarea unei munci care nu-ți place.
ZONA ZOSTER: indică teama de viitor, antrenând gânduri negative.
Așadar, orice indispoziţie, afecțiune sau boală îţi indică faptul că acţiunile şi gândurile tale nu-ţi sunt benefice. Nemulţumirea permanentă faţă de lume şi propria soartă poate genera afecţiuni grave, incurabile. Ura e tot ce poate fi mai distructiv în om. Trăirea urii declanşează boli violente. De fapt, ura îşi distruge stăpânul. Fiecare gând încărcat de ură e ca o înghiţitură de otravă. Disprețul faţă de oameni este tot o formă a urii. Fondul de ură şi de supărare se dezvoltă şi se transformă într-un program de autodistrugere. Dar partea bună este că din tot ceea ce faci, spui, gândeşti sau simţi, dacă ceva nu e bine, primeşti un semnal. Singura ta grijă este să rămâi atent. Dacă apare un simptom, înseamnă că se întâmplă ceva. E o indicaţie că ai luat-o pe un drum greşit. Atunci eşti rechemat pe drumul cel bun, al iubirii. Ascultă-ţi corpul fizic şi-ţi vei schimba viaţa. Orice boală este chezăşia fericirii viitoare. Cu cât mai multe încercări îţi oferă soarta, cu atât o mai mare fericire te aşteaptă în viitor.
Imagine

luni, 10 august 2015

Greselile parintilor in educatia copilului. Parintii romani sunt prost educati si inconstienti (fam3)

greseli in educatia copiilor, parintii romani inconstienti si prost educati, mancare adapost copii nevoi primare, copii fericiti educatie reala,ceicunoi.wordpress.com

După asigurarea nevoilor primare ale unui copil (adăposthrană– de preferat fără “otravă modernă” în ea, şi apă – de preferat nepoluată), cel mai important lucru pe care trebuie să îl primească un copil este educaţia. Un copil bine ghiftuit, care are tot ce-i trebuie, dar este prost educat, va ajunge cel mai probabil un om rău sau “neutru” pentru societatea în care trăim (să fii neutru/indiferent este de asemena ceva rău). Însă un copil care are o educaţie foarte bună, va ajunge un om bun chiar dacă nu a beneficiat de o copilărie prea bogată în privinţa lucrurilor materiale (hrană, adăpost, jucării, haine etc). Detalii despre părinţii români şi greşelile pe care le fac în educaţia copiilor citiţi în continuare:
ATENŢIE: Aceste sfaturi pe care le veţi citi mai jos reprezintă părerea mea proprie şi personală. Ele vor trebui trecute prin filtrul propriei voastre gândiri, şi voi şi numai voi sunteţi responsabili de ce aţi înţeles şi cum aţi aplicat ce aţi citit aici. Nu pot fi făcut responsabil dacă nu ştiu ce s-a întâmplat pentru că aţi interpretat greşit ce am scris aici, sau aţi aplicat ceva de aici fără să gândiţi şi să analizaţi şi voi înainte. Asta ca să nu avem vorbe la proces :). Aşa. Acum:
Eu cred că foarte mulţi părinţi români au înţeles greşit ce înseamnă să creşti un copil.De fapt, totul pleacă de la faptul că, din păcate, cei mai mulţi părinţi NU SE GÂNDESC la ce înseamnă să creşti un copil, ci îl fac şi îl cresc pur şi simplu, din “inerţie”, mergând pe succesiunea vieţii umane “ne-am găsit -> ne-am iubit -> ne-am căsătorit -> am făcut un copil” fără să raţionalizeze şi să se gândeacă prea mult la aceste lucruri. Mulţi părinţi consideră că dacă are copilu’ ce să mănânce şi e dat şi la şcoală, totul e perfect (“Mi-am făcut datoria de părinte, sunt împlinit. Dacă intră şi la facultate – sunt Dumnezeu!” – ce mai contează că şcoala românească e la pământ şi total ineficientă sau chiar distrugătoare în educaţia copilului; ce mai contează că facultăţile din România sunt un dezastru şi o batjocură).
Educaţia reală este cel mai important element din viața unui copil. Ce înseamnă educaţie pe bune citiţi pe scurt AICI.
Update 1 ( adăugare 10 ian 2014) în urma unui comentariu primit din America: Bineînțeles că NU DOAR părinții români au probleme în educația copiilor, și bineînțeles că acest text NU susține că părinții români sunt cei mai proști părinți de pe planetă sau chestii de genul acesta. Problema cu creșterea copiilor e globală. Însă eu pe acest blog mă ocup în special de România și poporul român. De aceea am pus în titlu ”părinții români”. Textul e scris în română, este dedicat părinților români, dar este perfect valabil oriunde pe planetă apar problemele explicate în continuare.
Update 2 (adăugare 10 ian 2014): Bineînțeles că NU este vorba de TOȚI părinții din România (credeam că e clar acest lucru, dar se pare că nu e). Acest text se referă la niște GREȘELI și doar la părinții care fac acele greșeli! NU la toți părinții, NU la toți românii, NU la toți oamenii. Însă TOATĂ LUMEA poate învăța din acest text:

Cele mai mari greşeli ale părinţilor în educaţia copilului:

1. Prima greşeală este să faci copii din “inerţie”, fără să gândeşti, pe principiul “Îmi doresc FOARTE mult un copil” – instinct biologic pur (de regulă matern). Nu toată lumea care are copii ar trebui să aibă copii. Omul are două părţi – una biologică şi una raţional-umană. Din punct de vedere biologic, al speciei biologice homo-sapiens, din punct de vedere al omului-animal, într-adevăr ar trebui ca oamenii să facă într-una copii (perpetuarea speciei). De aceea există acel sentiment de neîmplinire mai ales la femei, dacă nu au făcut copii. Şi de aceea femeile vor copii – este pur şi simplu vorba de un instinct biologic foarte puternic. Însă din punct de vedere raţional-uman, “făcutul de copii” trebuie bine analizat. Nu toată lumea are ce căuta să crească un copil. Văd asta în fiecare zi în Bucureşti pe stradă. Faptul că ai făcut un copil fără să gândeşti bine înainte, este una dintre principalele cauze ale problemelor pe care le ai în prezentm ca părinte legat de creşterea şi educarea acestuia. Din păcate (sau nu) instinctele biologice materne ce ţin de procreerea speciei sunt foarte foarte puternice – uneori nu pot fi înlăturate nici cu trilioane de argumente valabile raţionale.
2. A doua greşeală este să nu realizezi că nu te pricepi să creşti un copil aşa cum ar trebui. Dacă părinţii români ar realiza acest lucru, că nu prea se pricep la treaba asta, ar fi foarte bine. Pentru că în momentul acela ar putea să-şi dea seama că este nevoie să-şi îmbunătăţească metodele de creştere a copilului, şi ar căuta “ajutor” extern – sfaturi de la oameni mai pricepuţi în domeniul educaţiei, alimentaţiei şi creşterii în general a copiilor. Dacă ar realiza că nu prea se pricep să crească un copil, şi că modul în care îl creşti de mic este foarte important, părinţii români ar citi şi s-ar informa mai mult despre acest subiect (pe internet, în cărţi, de la anumite persoane etc – dar atenţie! faceţi selecţie! nu orice e scris pe internet sau într-o revistă este valabil. Contează foarte mult CINE dă sfaturi. Nu consideraţi că doctorii sunt Dumnezei!). Un prim pas în creşterea copilului tău este să te informezi. Să citeşti mai mult. Asta este, ai făcut copil, acu’ învaţă să îl creşti!Cititul este cea mai rapidă metodă de aflare a cât mai multor informaţii. Nu te lăsa prins în cretinităţile care droghează creiere de pe internet și te fac doar să pierzi timpul, ci foloseşte şi avantajele pe care internetul le oferă (şi anume bogăţia de informaţii, care trebuie însă selectate).
3. Să consideri că şcoala este suficientă pentru educaţia copilului. Şcoala românească este în prezent (sfârşitul anului 2012) UN DEZASTRU. Să îţi dai copilul la şcoală şi să te bazezi pe şcoala şi profesorii de acolo că ţi-l vor educa bine, este una dintre cele mai mari greşeli pe care le poate face un părinte. Și este o greșeală pe care o fac cei mai mulți părinți români după părerea mea. Din păcate foarte mulţi părinţi români sunt needucaţi la rândul lor, deci…cum să participe şi ei la actul de educare? Aşa că…îşi dau copilu’ la şcoală şi ce-o ieşi o ieşi…de regulă rezultă un copil cu un potenţial distrus, pentru că nu a fost descoperit şi/sau valorificat nici de către părinți și nici de către școală. Update: cei care pot face faţă psihic adevărului sunt invitaţi să citească şi articolul de aici:Şcoala nu are nici o legatura cu educatia, cu invatamantul. Scopul scolii nu este sa-ti invete puradelu’, ci sa-i distruga independenta si gandirea critica, fapt pentru care scoala este unul din cele mai periculoase lucruri din societatea umană.
4. Lipsa unei educaţii adevărate din partea părinţilor – legate de bună creştere, comportament în societate, moralitate, relaţia cu cei din jur, înţelegerea lumii în care trăim,  realitatea înconjurătoare – New World Order, importanţa cititului, importanţa deprinderii unor abilităţi etc. Cum pot nişte părinţi care nu cunosc lucrurile astea să îi înveţe pe copiii lor despre aşa ceva? Din păcate sunt mulţi părinţi români care nu au ei o educaţie corectă…cum să educe ei nişte copii? Rămâne responsabilitatea pe capul “școlii”…care ştim cât de dezastru este.
5Over-protectiveness. O atitudine exagerat de protectivă. Să ai grijă de copilul tău este normal şi indicat. Însă nu trebuie depăşite anumite limite, pentru că îi îngrădești dezvoltarea personală şi îl va afecta mai târziu. Astfel, iată prin ce cred eu că se manifestă o atitudine exagerat de protectivă a părinților, următoarele chestii fiind greșeli în educarea copilului:
-să nu laşi copilul în tabere-excursii cu clasa
-să nu laşi copilul-adolescent afară decât până la ora 8 seara (strict, de fiecare dată, fără excepţie)
-să nu laşi adolescentul să se întâlnească cu prietenii la ei acasă sau în altă parte (aici trebuie analizat în funcţie de fiecare situaţie – cine sunt prietenii, unde se merge, cât alcool e inclus în preţ etc)
-să nu laşi copilul mic să se joace în nisip sau în bălţi pentru că vezi-doamne sunt locuri prea murdare (şi sistemul imunitar al lui cum vrei să se dezvolte? sau pentru tine ca părinte e mai important să ai mai puţine rufe de spălat?)
-să îndopi copilul cu pastile şi antibiotice de la primul strănut – foarte grav
-să nu implici copilul încă de mic în treburile casei – să îi speli tu vasele, să îi faci tu patul etc
-să nu laşi copilul la calculator mai mult de 0 oră-două pe zi – este o greşeală pentru că pe calculator-internet se pot învăţa o grămadă de lucruri utile şi importante (depinde şi ce face pe calculator şi atenţie şi la suprasolicitarea ochilor…)
-să cumperi săpunuri anti-bacteriene şi geluri de spălat pe mâini anti-microbiene pentru copil şi să îl obligi să le folosească pentru ca nu cumva să se îmbolnăvească vreun pic. Dacă nu se va îmbolnăvi vreun pic, copilul va avea un sistem imunitar distrus. Sistemul imunitar se dezvoltă prin practică – prin lupta propriu-zisă cu boli uşoare (bacterii, microbi, germeni, viruşi etc), apoi cu boli puţin mai grele. Săpunurile şi gelurile anti-bacteriene creează aşa numiţii “super-bugs”, adică bacterii/microbi/germeni care sunt foarte rezistenţi la antibiotice şi de care nu mai scapi niciodată;
-să duci copilu’ la doctor cum a tuşit un pic;
-să ridici copilu’ mic de pe jos imediat după ce s-a împiedicat – greşeală pe care o fac foarte mulţi părinţi. Lăsaţi copilul să se ridice singur şi nu mai disperaţi că s-a împiedicat! Din cauza disperării părinţilor plâng cei mai mulţi copii când se împiedică şi cad. Calmaţi-vă şi lăsaţi-l să se ridice singur dacă vreţi să aveţi o viaţă cu mai puţine bocete de copil şi dacă vreţi un copil care să ajungă să fie în stare să se descurce şi singur; (update 16 ian 2014: asta nu înseamnă să stai departe de copilul tău când plânge după dragostea ta – detalii AICI)
-să dai cu o grămadă de soluţii şi chimicale pe rănile-juliturile copiilor. E suficient SPIRT (alcool medicinal) ca să speli un pic zona de jeg-praf-murdărie. În rest, lăsaţi sistemul de autoregenerare al organismului să funcţioneze! Va face coajă şi se va repara singur, fără ajutorul nu ştiu căror creme, chimicale, pastile, soluţii. Puneţi doar un pansament/plasture sau ceva şi gata.
6. Hrănirea copilului într-un mod greşit din punct de vedere al momentelor din zi, al modului de a ingera hrana, al cantităţii ingerate şi al gunoaielor mâncate şi/sau băute (mâncarea otravă din supermarket). Aici e mai mult de scris, o să fac un text separat despre ce înseamnă o viaţă sănătoasă. Până atunci urmăriți următorul reportaj video: Gunoiul pe care îl mâncăm zilnic.(Update: am făcut textul despre Viață sănătoasă – click!). De citit și asta: Malnutriție națională – un articol FOARTE IMPORTANT mai ales pentru femei însărcinate, părinți, dar și pentru orice om care vrea să fie sănătos. De citit integral chiar dacă are termeni precum ”puitoare”, „boraci”, „fătătoare”!
7. Considerarea că toţi oamenii sunt la fel. Din cauză că mulţi părinţi români, la fel ca mulţi români care nu sunt părinţi şi la fel ca foarte mulţi oameni de pe planetă, consideră că oamenii sunt la fel şi nu realizează că oamenii sunt în acelaşi timp şi DIFERIŢI, aplică pe copiii lor exact aceleaşi practici pe care le aplică şi pe ei. Deci foarte mulţi părinţi reacţionează greşit în multe situaţii (conştient sau inconştient), de genul asta:
“Când pe mine mă doare capul iau antinevralgic, deci când îl doare capul şi pe copilul meu de 9 ani, îi dau un antinevralgic”.
SAU
“Eu, care sunt adult, mănânc mâncare dasta şi dasta şi dasta. Îmi place, e bună. Acelaşi lucru îi voi da şi copilului” (nu mai contează că în primii ani de viaţă este foarte foarte important să nu mănânci otravă de chimicale şi alte porcării, pentru că eşti în creştere şi dezvoltare…)
SAU
“Credinţa populară şi chiar doctorii spun că e bine să doarmă după amiaza copilul. Deci nu mă interesează că ţie nu ţi-e somn deloc, eşti plin de energie şi vrei să faci mişcare/să alergi, te vei pune imediat în pat şi vei dormi! Or else!” (în loc să lase copilul să facă ce-i dictează sănătos organismul –  să zburde). Aceeaşi chestie se întâmplă cu mâncarea. “Haide că ţi-am pus să mănânci ficăţei de pui prăjiţi în ulei cancerigen. Vino să mănânci că au fier şi e bun la creştere!” Şi părinţii insistă de multe ori ca ai lor copii să mănânce tot felu’ de gunoi, doar pentru că cineva recomandă sau pentru că li se pare lor că este “bun”, chiar dacă poate copilul vomită când vede aşa ceva, sau pur şi simplu organismul nu-i cere de mâncare atunci.
8. Insistarea să mănânce copilul chiar dacă nu vrea şi nu îi este foame şi nici poftă, şi alergarea după copil să mănânce. Părinţi: organismul cere de mâncare singur când îi este foame. NU mai fiţi disperaţi să vă ghiftuiţi copiii dacă ei nu vor să mănânce. O să mănânce când are nevoie organismul şi cât are nevoie. Organismul copilului nu este identic cu al vostru. Fiecare individ uman are propriul metabolism, care e mai lent sau mai rapid, care are nevoie de mai multă sau mai puţină hrană. NU mai fiţi disperaţi în legătură cu mâncarea! Nu o să moară de foame! Staţi liniştiţi! NU mai alergaţi după copii cu linguriţa să le daţi în gură până la 20 de ani. (nu am scris “0” din greşeală)
9.  Insistarea ca al tău copil să doarmă după amiaza chiar dacă el vrea să alerge. Părinţi, nu mai obligaţi copiii să doarmă după amiază dacă organismul lor le spune “sunt plin de energie şi vreau să o consum alergând!”. Încercaţi voi să dormiţi după ce v-aţi sculat dintr-un somn de 10 ore şi tocmai aţi băut 5 căni de cafea. Aveţi chef de somn? NU. Aceeaşi lipsă de chef de somn o au cei mai mulţi copii după amiaza. Lăsaţi-i să doarmă când le cere organismul pentru că e obosit…
10. Trimiterea copilului în tabere/excursii chiar dacă nu vrea. “E bine să înscrii copilul la tot felul de activităţi, ca să înveţe chestii, să socializeze cu alţi copii, să-şi facă prieteni bla bla bla”…este ce gândesc părinţii. Şi aşa şi este. Însă trebuie să-l convingi pe copil că o să-i placă. Dacă nu l-ai convins, nu are niciun sens să-l trimiţi undeva unde el NU vrea. Dacă nu vrea şi nu vrea şi eventual plânge că nu vrea, toată experienţa va fi mai mult traumatizantă pentru el decât educativă. Nu toţi copiii sunt la fel! Nu toţi oamenii sunt la fel!
11. Neimplicarea copilului încă de mic în treburile casei.  Copilul trebuie învăţat şi obişnuit încă de mic (de când are suficient creier să priceapă ce îi spui şi de când îşi poate deja coordona membrele eficient), să îşi spele singur vasele, să îşi facă singur curat în cameră, să îşi facă singur patul, să ducă gunoiul, să ajute la alte treburi în casă. Din cauza neimplicării copiilor în treburile casei, foarte multe mame ajung un fel de sclavi ai familiei, care se ocupă de toate muncile din gospodărie. Neimplicarea copilului în treburile casei, creşte şansele ca acesta să ajungă o persoană leneşă, nemuncitoare, trântor.
Update 16 ian 2014: Greșeala 12a: Să nu realizezi cât de importantă este sănătatea copilului. Aveți grijă de sănătatea copilului încă de când e mic! Citiți și aflați ce înseamnă o Viață sănătoasă – click! și protejați copiii de otrăvurile și proastele obiceiuri ale lumii în care trăim! Atenție la chimicalele care intră în corpul copilului în diferite moduri. Noi oamenii preluăm chimicale nocive în corp din: poluare atmosferică, apă poluată, mâncare otravă, detergenți (alternativă: bicarbonat sau nuci de săpun), creme de corp (înfrumusețare, plajă etc), produse înfrumusețare, produse igienă, produse curățenie etc etc etc. Copiii mai preiau chimicale si din SCUTECELE DE UNICĂ FOLOSINȚĂ din supermarket. Am găsit o alternativă la treaba asta aici:Avantajele scutecelor refolosibile din bumbac (via adelle.ro).
12. Să nu cauţi să însănătoşeşti copilul mai întâi cu chestii naturiste (plante, ceaiuri, creme naturale pe bune, alimente – lămâie, miere etc), în funcţie de problema pe care o are, este o altă greşeală pe care o fac părinţii. NU mai apelaţi în secunda doi la doctor. Doctorii nu sunt Dumnezei. Există pe lumea asta o infinitate de alternative la chimicalele pe care le băgăm în noi sub formă de pastile. Mai citiţi pe net (nu pe un singur site – consultaţi mai multe surse) şi dacă plodul nu este într-o stare gravă ci este “doar un pic bolnăvior”, încercaţi întâi “leacuri băbeşti” şi abia apoi băgaţi-l pe pastile şi abia când e grav rău apelaţi la otrava numită antibiotice, şi asta doar după consultarea medicului care le ştie pe toate, că doar E DOCTOR! :)
13. Să îţi minţi copilul. Este o mare greşeală pe care o fac foarte foarte mulţi părinţi. Copilul nu trebuie minţit niciodată. Copilul trebuie semi-păcălit, semi-fraierit atunci când chiar e nevoie, nu tot timpul din 5 în 5 minute, doar ca să scapi tu mai uşor şi să facă ce vrei tu. În orice caz, copilul nu trebuie minţit NICIODATĂ. Se va prinde că îl minţi chiar dacă e mic şi nu va mai avea încredere în ce îi spui niciodată. Nu cred că vrei asta…
14. Să crezi că copilul tău este tâmp la cap pentru că este mic. Copiii sunt foarte inteligenţi. De foarte multe ori se întâmplă ca foarte mulţi părinţi să discute cu copilul lor ca şi cum ar avea 2 luni, deşi el a ajuns de mult la vârsta de 5 ani şi pricepe tot ce se întâmplă în jurul lui. Oamenii ăştia care vin la copilul deja măricel şi îi vorbesc ca şi cum ar fi un plod cretin, sunt respinşi de cele mai multe ori de copil, pentru că e un fel de jignire la adresa lui. Copiilor le trebuie prezentate informaţii din ce în ce mai inteligente încă de mici. Am auzit despre un copil care la 7 luni, înainte să înveţe să meargă, ştia să îţi aducă cifra pe care i-o ziceai, de la 1 la 10, de pe frigider, unde erau lipite cu magnet. Nu subestimaţi inteligenţa şi capacitatea de înţelegere a copiilor! Nu îi trataţi şi nu le vorbiţi ca şi cum ar fi retardaţi mintal, doar pentru ca sunt mult mai mici ca tine!
15. Să nu înveţi copilul de mic să fie darnic şi bun cu ceilalţi oameni. Copilul trebuie să devină de mic ALTRUIST. Să îi pese de mic de cei din jurul lui, nu doar de părinţi sau fraţi, nu doar de familia lărgită, nu doar de colegi, ci şi de ceilalţi oameni, chiar dacă nu are nicio legătură directă cu ei. Aţi văzut câţi copii se bat pe jucării în parcuri? De ce ajung copiii atât de posesivi şi egoişti în legătură cu bunurile lor? Pentru că nu au fost învăţaţi să fie altruişti încă de mici. Cine să-i înveţe?
16. Să nu descoperi şi să nu susţii  “talentul” /  “darul” şi potenţialul copilului tău. Acest lucru îi va distruge întreaga viaţă. 
Eu cred aşa: există pe lumea asta două categorii de copii: copii care se nasc cu un talent într-un anumit domeniu, şi copii care nu au acest “noroc” (sau har de la Dumnezeu, spuneţi-i cum vreţi) care să se vadă foarte repede.
La cei care moştenesc un talent, o apropiere puternică faţă de un anumit domeniu, o anumită activitate (desen / “şurubăreală” / matematică / fizică / informatică / înot etc etc etc) se va vedea acest lucru încă din primii ani de viaţă! TREBUIE DOAR SĂ AIBĂ PĂRINŢI DESTUL DE ÎNTREGI LA CAP CARE SĂ VADĂ ACEST TALENT , această pricepere, această tendinţă sau dorinţă puternică a copilului de a face ceva anume. Părinţii care au un copil ce manifestă un anumit “talent”  / o anumită pricepere, sunt cei mai norocoşi. Pentru că ştiu încă de când e mic copilul, spre ce domeniu ar trebui să se îndrepte în viaţă. În acea activitate va performa cel mai bine şi va fi cel mai fericit. Pentru că asta simte el să facă şi asta îi va plăcea să facă tot restul vieţii. Dacă părinţii nu vor vedea acest potenţial al copilului şi nu îl vor susţine, potenţialul copilului va fi distrus şi copilul va ajunge să facă altceva în viaţă şi nu va fi niciodată fericit în legătură cu ceea ce face.
Aici vă pot da două exemple:
A. Exemplu pozitiv: Un nepot de-al meu manifesta de când s-a născut o apropiere faţă de apă. De fiecare dată când i se făcea baie cu duşul sau în orice alt fel, îi plăcea la nebunie şi îşi ţinea singur respiraţia atunci când avea duşul în cap, încă de la vârsta de 1 lună. De asemenea, dacă îi intra puţină apă în gură sau nas, o sufla afară fără niciun stres şi fără nicio problemă. Nu a plâns niciodată atunci când era spălat. Îi plăcea. (nu acelaşi lucru se poate spune despre alţi copii…). Pentru că a avut părinţi suficient de inteligenţi încât să observe acest lucru şi să-şi dea seama că s-ar putea să aibă “un talent” sau ceva în legătură cu asta, au hotărât că vor susţine această activitate în viaţa lui. Au mers de multe ori la mare, unde pe la 2 ani copilul iubea să fie aruncat în sus pentru ca el să se scufunde singur pe sub apă. De pe la 3 ani se arunca singur de la trambulină în apă, se scufunda singur 1,5 metri şi aducea de pe fundul piscinei o jucărie aruncată special acolo. Acum copilul este dat la lecţii de înot. Rămâne de văzut ce va mai face în continuare.
B. Exemplu negativ: Un alt exemplu este despre o mamă pe care nu o cunosc, dar despre care mi-am dat seama că NU a fost în stare să vadă “talentul” copilului ei de a “şurubări” (copilului îi plăcea să se joace cu şurubelniţe, să desfacă şuruburi, să desfacă aparate electrice şi să umble, să vadă şi să descopere ce e acolo). Am asistat într-un autobuz (transport public din Bucureşti) la o discuţie dintre două mame, în care una îi povestea celeilalte: “A adus bărbati-miu acasă cuptorul cu microunde abia cumpărat de la supermarket, l-a pus pe masă pe acolo, şi îl văd pe ăsta micu’ al meu că în 5 minute era deja acolo cu şurubelniţa umbla la el să îl desfacă să vadă ce e înăuntru. L-am gonit imediat <pleacă mă de acolo că e nou, vrei să-l strici deja?> … Tot timpul face aşa, se bagă să-mi desfacă toate electronicele din casă, mi le strică pe toate”. Atât de idioată era acea mamă. Îmi pare rău, n-am putut să mă abţin. Săracul copil simţea în interior nevoia de a face chestia asta, pentru că ăsta era “talentul” / “darul” lui şi voia să vadă mai mult, să descopere mai mult, să cunoască mai mult. Dar parcă tot timpul părinţii, şcoala, familia şi societatea îţi dau în cap şi te pun la pământ. Cât de greu era ca părinte să-i găseşti acelui copil nişte electronice stricate sau semi-stricate sau un calculator vechi sau ceva la care să şurubărească toată ziua? Vă daţi seama ce ar fi putut să ajungă acel copil, dacă i-ar fi fost susţinută această apropiere de electronice încă de mic? Câţi copii sunt interesaţi să ştie cum funcţionează pe interior un calculator? Aproape toţi vor doar să se joace pe unul. Când rar apare un copilaş care vrea mai mult de atât… să-i dăm în cap este cel mai grav lucru pe care l-am putea face. Din acest motiv şi din multe altele explicate aici, consider că titlul acestui text este perfect corect:  Părinţii români sunt prost educaţi şi inconştienţi.
A doua categorie de copii (raportat la talent) este cea care conţine copii care nu manifestă încă de mici un talent, o apropiere faţă de ceva anume. Părinţii acestor copii trebuie să prezinte copilului cât mai multe activităţi de pe această lume, încă de mic, pentru a vedea dacă ajunge să îl atragă vreuna în mod deosebit. Poate aveţi “noroc” şi atracţia/priceperea apare un pic mai târziu, o dată cu conştientizarea de către copil a existenţei acelei activităţi pe această lume. De exemplu îl duceţi să înveţe ski şi descoperiţi că învaţă atât de repede, este atât de bun la ski şi îi place atât de mult, încât puteţi hotărî să îl susţineţi în această direcţie (dacă şi el vrea). Există şanse ca atracţia faţă de o anumită activitate să apară şi mai târziu. Dacă nu apare, şi copilul este deja mai mare, şi încă nu prea îi place nimic, sau îi plac toate câte puţin, trebuie să îi spuneţi un lucru: “Caută continuu! Încearcă în fiecare zi să identifici ceea ce ţi-ar plăcea cel mai mult să faci în viaţă. Nu abandona această căutare niciodată.” Uneori “talentele” pot apărea şi după pubertate când au loc schimbări majore în organismul copilului.
O altă împărţire a copiilor este făcută de un profesor genial pe nume Florian Colceag, care se ocupă de copiii supradotaţi din România. Împărţirea se referă la copii vizuali (spaţiali) şi copii secvenţiali. Urmăriţi cele două videoclipuri de mai jos pentru a înţelege câte puţin din comportamentul copiilor şi a deduce cum trebuie să vă abordaţi propriul copil. Mult mai multe videoclipuri super importante şi interesante despre educaţia copilului găsiţi căutând pe youtube “Florian Colceag” sau “Florian Colceag  parenting”. Până atunci, urmăriţi-le pe acestea două:
Alte detalii despre activitatea profesorului Florian Colceag găsiţi pe siteul supradotaţi.ro
Continuăm cu alte greşeli ale părinţilor:
17. Să crezi că dacă al tău copil este fericit şi zâmbitor (ca cel din poza de sus de tot), este suficient… ai făcut tot ce trebuia. “E fericit copilu’ – e perfect!”. GREŞIT! NU e perfect deloc. Copiii nu au nevoie doar să fie fericiţi. Copiii au nevoie să fie educaţi. Aici este veşnicul conflict (care este o mare problemă pentru poporul român) – războiul dintre binele de acum, din prezent, pe termen scurt, şi binele din viitor, pe termen lung. Atunci când copilul este fericit ca cel din poza de mai sus, lui îi este bine ACUM, în prezent, pe termen scurt şi foarte scurt. El habar n-are ce-l aşteaptă în viaţă, însă părinţii pot să bănuiască şi să facă ceva în legătură cu asta încă de acum. Copilul poate să depăşească şi 100 de ani de viaţă. Este mult mai importantă viaţa lui de 100 de ani decât momentul ACUM. Copilului trebuie să îi fie bine ŞI ÎN VIITOR! Mai ales în viitor... Iar în viitor, când va fi mai mare, nu va mai ajunge aşa uşor să fie atât de fericit. O jucărie nouă NU va mai fi suficientă ca să îl facă fericit. Va avea nevoie de altceva. Va avea nevoie în primul rând să fie în stare să se descurce singur în această lume mizeră în care trăim. Şi ca să fie în stare să se descurce în viaţa pe care urmează să o trăiască, ARE NEVOIE ÎN PRIMUL RÂND DE EDUCAŢIE!!! Dar o educaţie reală! Degeaba este copilul tău “fericit”. Dacă nu îi asiguri de pe acum o educaţie reală despre lumea în care l-ai adus şi în care va creşte, despre cum funcţionează lucrurile din jurul lui, despre cum trebuie să înveţe să se descurce singur şi să facă faţă situaţiilor mai grele, fericirea aceasta trecătoare de copil va dispărea foarte repede şi se va trezi pe la 20 de ani într-o lume pe care nu o înţelege şi în care nu se poate adapta suficient de bine încât să fie fericit şi mai târziu. Părinţilor ar trebui să le pese mai mult de fericirea copilului din viitor, decât de fericirea lui de acum. Foarte mulţi părinţi cred că dacă i-au oferit copilului un adăpost, hrană, iubire şi l-au dat la şcoala românească să fie educat este suficient. Dacă e şi fericit (râde)…atunci e totul perfect, nu mai am nimic de făcut. Mare greşeală să crezi aşa ceva…
Un exemplu negativ aici ar fi părinţii cărora le e milă de copilul lor, că “uite ce plânge săracul, nu îi place”, şi refuză să îi facă cu forţa un bine pentru viaţa lui viitoare, doar pentru că copilul plânge ACUM. Ştiu părinţi care aveau copil cu probleme de vedere la un ochi şi trebuiau să îl oblige pe copil să ţină nu știu câte ore pe zi un plasture opac pe ochiul bun, pentru a-şi forţa ochiul “bleg” să-şi revină. Copilul, desigur, plângea, pentru că nu mai vedea la fel de clar şi se împiedica des. Iar părinţii, în loc să realizeze că EI ŞTIU MAI BINE decât copilul de 3 ani ce e bine pentru viitorul lui, şi să-l oblige să poarte acel plasture atât cât trebuia pe zi, ca să-și repare vederea, lor li se făcea milă de el că “plânge săracu şi vrea să îşi dea jos plasturele”, şi îl lăsau să îşi dea jos plasturele şi tratau cu superficialitate această problemă. Când copilul va ajunge adolescent şi va fi orb de un ochi, atunci va veni răsplata inconştienţei părinţilor, când tânărul va veni la părinţi şi îi va întreba “De ce nu m-aţi obligat să port plasturele când eram mic? Acum aş fi putut să văd cu ambii ochi…” …..
18. Să fii atât de idiot și inconștient ca părinte încât să-ți ții copilul în mașină într-un mod greșit. (update: asta este greșeala care mă enervează cel mai mult, pentru că e printre cele mai grave și este repetată la infinit de foarte mulți părinți, deși este foarte ușor de evitat – doar să-ți pese! De aceea și tonul cel mai dur…).
Foarte mulți părinți își transportă copilul cu mașina, cu diferite ocazii, în diferite locuri. Foarte foarte mulți părinți români  își țin copilul GREȘIT în mașină. Văd asta în fiecare zi în mașinile din București. Sunt două lucruri care trebuie discutate:
A. De ce este important unde stă copilul? Pentru că, în funcție de unde și cum stă copilul în mașină, acesta VA MURI sau VA SUPRAVIEȚUI în caz de accident. Aici intervine argumentul cretin, idiot, infect, jalnic și penibil al părinților – ceva de genul ”nu nu, că eu conduc foarte bine!” sau ”nu nu, nu e nicio problemă, că merg încet și am grijă”. Atât de idioți sunt foarte mulți părinți români încât au impresia că un accident de mașină se poate face doar din vina lor. Într-un accident de mașină sunt implicate tot timpul cel puțin două entități: mașina respectivă + un stâlp/un copac/un zid/asfaltul/un câmp etc (atunci când are loc un accident din vina șoferului) SAU mașina respectivă + O ALTĂ MAȘINĂ – caz în care poate fi vina ta, a celui care conduci, sau VINA ALTCUIVA CARE CONDUCE ÎN ACELAȘI TIMP PRIN ACEEAȘI ZONĂ. Românii trebuie să înțeleagă: NU SUNTEȚI SINGURI ÎN TRAFIC!!! Sunteți dumneavoastră și ÎNCĂ VREO CÂTEVA MILIOANE DE MAȘINI. ORICÂT DE BUN ȘOFER AI FI, ESTE POSIBIL CA UN ȘOFER CARE CONDUCE PROST și/sau  INCONȘTIENT DIN JURUL TĂU SĂ INTRE ÎN MAȘINA TA ȘI SĂ TE OMOARE. PE TINE ȘI PE COPILUL TĂU adcă este prost așezat în mașină! Știați că există șoferi în România care nu știu să scrie și să citească? (vezi bercea mondialu’, prietenul criminalului Băsescu – update: de ce am zis ”criminalul Băsescu” am explicat AICI). În jurul nostru, în trafic, există o grămadă de idioți cretini. Cât de idiot cretin să fii ȘI TU, ca părinte, să ignori acest lucru și să pleci la drum cu copilu’ în mașină fără să te gândești nici măcar o secundă cât de periculos este traficul din România? Cum să îți așezi copilul mic pe scaunul mortului? (adică ăla din dreapta șoferului) Cât de nebun și inconștient să fii? Acest lucru se întâmplă din două motive: a.foarte foarte mulți părinți români sunt needucați și deci distruși mental (update: detalii aici: Distrugerea mentală premeditată)  ȘI  b.foarte mulți români funcționează pe un principiu greșit: ”las’ că nu mi se întâmplă mie…” BA DA, ȚI SE ÎNTÂMPLĂ, IDIOTULE! Probabil țoți cei care au murit în accidente de mașină din cauza lor (lipsă centură, viteză pe polei, alcool etc) au mers pe acest principiu cretin: ”Las’ că nu mi se întâmplă mie!” Eh, uite că ți s-a întâmplat! Și la fel se poate întâmpla ORICUI nu conștientizează pericolul și nu ia măsuri pentru a-l evita.
B. A doua chestie importantă este UNDE TREBUIE SĂ STEA COPILUL ÎN MAȘINĂ ȘI UNDE SĂ NU STEA. Iată concluziile mele:
Ca să nu moară la un posibil accident, copilul trebuie SĂ NU STEA PE LOCUL MORTULUI!(adică pe locul din dreapta față, adică din dreapta șoferului); dacă stă pe locul mortului, copilul va muri!; de asemenea, copilul trebuie SĂ NU STEA PE BANCHETA DIN SPATE, APLECAT PESTE SCAUNELE DIN FAȚĂ (poziția preferată a copiilor)! Dacă va sta așa, copilul VA MURI, pentru că va zbura prin parbriz și-și va sparge creierii de asfalt. Până la cel puțin 10 ani, copilul se ține NUMAI ÎN SCAUN SPECIAL (ceva detalii  AICI). Dacă aveți copii prea mari pentru scaun special, adică peste 10 ani, aceștia vor fi legați în centurile de siguranță ale mașinii, pe unul din locurile de pe bancheta din spate. Dacă aveți copii până în 10 ani (pentru care teoretic s-ar găsi scaun auto special), dar voi NU aveți scaun special din diferite motive (lipsă de bani, inconștiență, prostie etc), atunci NU TRANSPORTAȚI COPILUL CU MAȘINA!!! Asta e, ați făcut copil, acu’ aveți grijă de el ca lumea! NU transportați copilul de până în 10 ani în mașină dacă nu aveți scaun special! Nici măcar ținut în brațe nu este în siguranță (la un accident îți zboară din mâini imediat!). Dacă aveți copil suficient de înalt/mare încât centura de siguranță să nu îl rupă la propriu în caz de accident, atunci copilul va fi transportat obligatoriu cu centură de siguranță, pe bancheta din spate. NU PUNEȚI NICIODATĂ COPILUL PE LOCUL MORTULUI! INDIFERENT CÂTE CENTURI DE SIGURANȚĂ I-AȚI PUS, INDIFERENT CÂTE AIRBAG-URI ARE MAȘINA, INDIFERENT CÂT DE ȘMECHERI VĂ CONSIDERAȚI LA VOLAN ŞI INDIFERENT CÂT SE MILOGEŞTE COPILUL CĂ VREA ȘI EL SĂ STEA ÎN FAȚĂ! NU DEGEABA SE CHEAMĂ LOCUL MORTULUI! NU LĂSAȚI NICIODATĂ COPILUL APLECAT PESTE BANCHETELE DIN FAȚĂ (poziția preferată a copiilor puși în spate). VA MURI!
Repet: nu interesează pe nimeni cât de Schumacher ești la volan. TOT TIMPUL există șanse ca un nebun (și e plin de nebuni în țara asta) să intre cu mașina în mașina ta care circulă perfect regulamentar. Dacă vei avea copiii bine așezați și asigurați în mașină (scaun special sau centură pe locurile din spate), vor supraviețui, dacă însă îi lași ”că le place și lor” să stea pe locul mortului sau aplecați între scaunele din față, atunci copiii vor muri. Dar nicio grijă – puteți face oricând alții.
P.s. la partea cu accidentele de mașină: Degeaba faci o mie de cruci și o mie de rugăciuni înainte să pleci la drum. Dacă nu faci TOT CE ȚINE DE TINE, Dumnezeu nu se bagă. Să-ți așezi copiii corect în mașină ține de tine! Nu te salvează niciun Dumnezeu dacă tu ești perfect ignorant și inconștient legat de siguranța copiilor tăi când pleci de acasă cu mașina.
Mai multe detalii despre această problemă găsiţi în textul dedicat AICI.
Continuăm cu alte greșeli ale părinților:
19. Să îți jignești propriul copil, să nu îi apreciezi reușitele așa cum ar trebui, să îl descurajezi, să nu îl stimulezi în a face bine – toate aceste chestii distrug copilul. Jignindu-l și vorbindu-i urât fie va ajunge și el să nutrească sentimente negative ca și tine, să vorbească urât ca și tine, fie se va retrage undeva în adâncul minții și inimii și va fi marcat pe viață de o copilărie nefericită de care tu ca părinte ești vinovat;
20. Să menții în casă o atmosferă de tensiune/certuri/țipete/rele/sentimente negative/ură/violență fizică și/sau verbală și/sau psihică etc – din cauza acestor lucruri se va întâmpla același lucru explicat mai sus – copilul fie va ajunge să se comporte ca cei din jurul lui (copii ”absorb” (rețin) și aplică  lucrurile pe care le văd în jurul lor), fie va ajunge să se retragă singur într-un univers numai al lui și să se izoleze de cei din jur (și sunt sigur că nu te-ai bucura foarte mult dacă se întâmplă asta).
21. Să treci strada cu copilul pe roșu. Să nu-l înveți să respecte încă de mic regulile de circulație. În primii ani de viață, copiii învață prin imitare a ceea ce văd la cei din jur, mai ales prin imitarea a ceea ce văd la părinți și frați. Deci dacă tu ești părinte și traversezi de mână (sau nu) cu copilul tău pe culoarea roșie a semaforului, copilul va repeta acest lucru când va fi singur și va muri călcat de o mașină. E simplu… E dur, dar e simplu. (ăsta e un alt lucru pe care îl văd în București aproape în fiecare zi)
22. Să nu insiști ca al tău copil să se spele pe dinți cel puțin dimineața și seara (preferabil ar fi după fiecare masă mai consistentă) – dacă nu îi dezvolți încă de mic obiceiul spălatului pe dinți, va ajunge mai târziu să aibă carii, tartru, va ajunge să piardă dinți și să îl coste mulți bani ca să îi repare etc. Pe scurt, din cauza lipsei unei educații in ceea ce privește  igiena dentară, copilul va avea de suferit mai târziu. Când sunt mici, copiii nu înțeleg multe dintre lucrurile pe care părinții le cer de la ei, și de multe ori se opun. Însă când este vorba despre ceva care sigur e bun pentru copilul tău, de exemplu spălatul pe dinți măcar de 2-3 ori pe zi, copilul trebuie obligat să facă treaba asta chiar dacă se smiorcăie că nu vrea. Explicaţi-i de ce e important şi poate va înţelege. Repet ce am spus şi undeva mai sus: nu vă consideraţi copilul un retardat mintal care nu pricepe ce îi spui doar pt ca are 5 ani. Copiii sunt inteligenţi, trataţi-i ca atare! (Update: Mențiune – spălatul pe dinți e important pentru că ajută la eliminarea din cavitatea bucală, dintre dinți și de pe dinți a CHIMICALELOR pe care le-am băgat în gură din mâncarea otravă pe care o cumpărăm de la supermaket. Recomand aruncarea pastelor de dinți care conțin la rândul lor otravă (fluor) și folosirea pastelor de dinți naturale, precum cele de la Vivanatura ce se găsesc în orice Plafar – unele sunt chiar 100% naturale și pot fi înghițite fără problemă)
23. Să promiți ceva copilului sau să îi spui că vei face nu știu ce, sau vei merge nu știu unde cu el, sau îi vei cumpăra nu știu ce jucărie, și să nu te ții de promisiune. Este o greșeală pe care o fac foarte foarte mulți părinți, mai ales față de copii cât sunt mici. Repet: nu vă mai subestimați copiii! Doar pentru că sunt mici nu înseamnă că sunt tâmpi la cap. Deja de la câțiva ani, vor sesiza minciunile voastre și vor vedea că îi aburiți. Nu vă mințiți copilul! Nu le promiteți chestii dacă nu vă veți ține de cuvânt! Copilul nu va mai avea încredere în părinți și așa va face și el în viață – va spune că va face ceva și nu-și va ține cuvântul. Treburile astea se “învaţă” în familie.
24. Să laşi copilul de capul lui la TV. Impactul TV asupra copilului este cam acelaşi cu cel care are loc asupra unui adult, doar că, probabil, mai grav. Pe scurt, privitul la TV înseamnă – distrugerea ochilor, îndobitocirea creierului – la propriu, distrugerea spiritului critic, schimbarea percepţiei asupra realităţii, manipularea, inducerea unor concluzii eronate, impunerea credinţei că anormalul este normal, crearea unor false valori, menţinerea individului într-o apatie veşnică etc. Câteva detalii despre asta AICI.
Update 11 ian 2014: Greşeala 26 (adăugată în urma unui comentariu primit): Să nu citeşti copilului încă de mic. De la cărţi uşoare, cu poveşti, până la chestii mai complicate (odată cu înaintarea în vârstă). Auzitul cuvintelor şi limbii române de către copil îl va ajuta să înveţe mai uşor, mai rapid şi CORECT limba română (scris și vorbit) şi să-şi dezvolte vocabularul. În plus, va afla din cărţi o grămadă de lucruri noi şi poate se va obişnui să citească şi pe cont propriu când va fi mai mare (mulţi copii din ziua de azi nu suportă cititul). Gândindu-ne la ce am mai spus în acest articol, şi anume că cei mici absorb tot ce se întâmplă în jurul lor (chiar de la vârste foarte fragede – câteva luni), e bine să le citiţi copiilor chiar dacă aveţi impresia că nu pricep nimic pentru că sunt prea mici. Creierul lor pricepe şi absoarbe informaţie. Cred că e importantă şi dispoziţia în care citiţi copilului. Dacă faceţi asta doar pentru că TREBUIE şi vreţi să scăpaţi cât mai repede de “corvoada cititului”, copilul va simţi această energie negativă şi nu-i bine. Deci citiţi-i cu un ton frumos, cu plăcere şi bucurie, cu bună dispoziţie. Atunci când copilul poate vorbi, adaptaţi cărţile pe care i le citiţi în funcţie de ce spune el că-i place cel mai mult. Încercaţi uneori să-l stimulaţi să citească şi el, ca să se obişnuiască cu cititul de mic (“haide, citim o pagină eu, o pagină tu, da?”).
Alte sfaturi pentru părinţi găsiţi și aici: Schimbarea paradigmelor în care trăiesc românii şi copii lor.
Citiți și: 
Succes şi fiţi părinţi buni!
Multumim Emilian
https://ceicunoi.wordpress.com/2012/10/05/greselile-parintilor-in-educatia-copilului-parintii-romani-sunt-prost-educati-si-inconstienti-fam3/