Nemuritoare printre Nemuritori (chiar daca unii se mai cred muritori de rand)

Nemuritoare printre Nemuritori (chiar daca unii se mai cred muritori de rand)
Nemuritoare printre Nemuritori... Desavarsita printre Desavarsiti... Geniala printre Genii... Tacere din Liniste Aduna duh de pace in sufetul tau si mii de insi se vor mantui in jurul tau ( Sf. Serafim de Sarov )

duminică, 4 decembrie 2011

Fenomenul Inedia – a trăi doar cu Lumină Divină

Fenomenul Inedia – a trăi doar cu Lumină Divină

 Postul complet a fost considerat în toate tradițiile spirituale drept o modalitate foarte puternică de purificare a corpului sau a minții. Există însă o categorie de ființe spirituale care au dus practica postului la perfecțiune: nu au mai mâncat nimic timp de ani de zile. Care este secretul acestei puteri paranormale veți afla în cele ce urmează. 

Fenomenul Inedia este explicat în Dicționarul Scepticului (Dicționarul scepticului (engleză The Skeptic’s Dictionary) este o colecție de eseuri sceptice și de referințe scrise deRobert Todd Carroll, publicată pe site-ul său skepdic.com și într-o carte tipărită, una dintre cele mai complete ghiduri de informații sceptice, pe teme pseudoștiințifice, paranormale, oculte și altele. Carroll afirmă că această carte nu este menită să prezinte o viziune echilibrată pe teme oculte – dimpotrivă ea este destinată să fie o mică contrapondere contra literaturii oculte și paranormale foarte voluminoasă.) drept capacitatea de a trăi și desfășura o activitate normală pe timp nedefinit, în absența oricărei forme cunoscute de alimentație. Cuvântul „inedia” provine de la cuvântul latinesc ce înseamnă „fără hrană”. Acest fenomen mai este cunoscut și sub numele de „respiraționism”, prin analogie cu vegetarianismul, adică a te hrăni numai prin intermediul respirației. Inedia este un fenomen asociat misticismului și credinței în Dumnezeu. Istoria consemnează cazurile a numeroși sfinți creștini care au renunțat complet la hrană pe perioadă de mai multe zile, fără ca aceasta să le altereze starea de sănătate și vitalitate. Printre aceștia îi menționăm pe sfânta Caterina din Siena, sfânta Lydwine dinSchiedam, preafericita Elisabeth Achler din Reute (15 ani fără hrană), sfântul Nicholas de Flüe (20 de ani fără hrană), considerat drept patronul spiritual al Elveției, Louise Lateau (14 ani fără hrană), Therese Neumann (39 de ani fără hrană). În cazurile acestora, cel mai adesea fenomenul Inedia era însoțit și de cel al stigmatelor lui Iisus, care le apăreau de obicei vinerea sau în Săptămâna Patimilor. Pentru cazurile din secolul XX, oamenii bisericii și medicii au întreprins cercetări și verificări amănunțite, ba chiar supravegheri ale subiecților pe perioade îndelungate, pentru a se convinge de autenticitatea fenomenului și pentru a elimina orice posibilitate de fraudă. Unul din cele mai cunoscute cazuri de fenomen Inedia din secolul trecut este cel al lui Therese Neumann, care prezenta totodată și fenomenul stigmatelor. 

Ea a constituit subiectul a numeroase verificări medicale, care au confirmat de fiecare dată autenticitatea fenomenului. Astfel, un raport medical din 1927 arată că, în timpul unei supravegheri severe care a durat 15 zile, interval în care Therese nu a mâncat și nu a băut nimic, greutatea sa corporală a variat astfel: 55 kg în prima zi, 51 kg în a patra zi, 54 kg în a opta zi, 52,5 kg în a unsprezecea a zi și din nou 55 kg în a cincisprezecea zi.
Sfânta Therese Neumann nu s-a hrănit 39 de ani
 În călătoria sa prin Europa, spre India, în anul 1935, marele yoghin Paramahamsa Yogananda a întâlnit-o pe sfânta catolică Therese Neumann. El povestește această întâlnire într-un capitol din cartea sa „Autobiografia unui yoghin”: „Cu mulți ani înainte citisem un reportaj uimitor despre ea, care se poate rezuma astfel:
1. Therese, născută în 1892 și rănită într-un accident, la vârsta de 20 de ani, a orbit și a paralizat.
2. Și-a recăpătat vederea în mod miraculos în 1923, rugându-se sfintei Therese de Lisieux. Mai târziu picioarele Theresei Neumann s-au vindecat instantaneu, datorită credinței ei în Dumnezeu.
3. Începând din 1923, Therese a renunțat să mănânce și să bea, cu excepția unei cuminecături pe care o ia zilnic.
 4. În 1926 i-au apărut stigmatele sacre ale lui Iisus pe cap, pe piept, la mâini și la picioare. La început în fiecare vineri, iar după al doilea război mondial – doar în anumite zile sfinte ale anului, ea trecea prin suferințele Patimilor lui Iisus.
5. Deși nu vorbește decât dialectul german al satului ei, în timpul transelor de vineri Therese pronunță fraze într-o limbă necunoscută în care erudiții au recunoscut vechea limbă aramaică. În anumite perioade ale viziunilor ei, ea vorbește greaca sau ebraica.
6. Cu autorizarea bisericii, Therese a fost supusă de mai multe ori unui control științific riguros. Dr. Fritz Gerlich, directorul unui ziar protestant german, s-a dus la Konnersreuth pentru a «demasca frauda catolică», dar la întoarcerea sa el a descris cu devotament viața sfintei”. Iată dialogul dintre Yogananda și Therese Neumann:
- Nu mâncați absolut nimic? Voiam să aud răspunsul din propria ei gură.
- Nimic, cu excepția unei cuminecături sfințite, la ora 6 în fiecare dimineață.
- Ce dimensiune are?
 - Subțire ca o foaie de hârtie și de mărimea unei monezi mici. Ea adaugă: – O iau din motive confesionale: dacă ea nu e binecuvântată, nu o pot înghiți!
- Desigur că nu ați trăit 12 ani numai cu aceasta!
- Eu trăiesc cu lumina lui Dumnezeu. Cât de simplu și einsteinian era răspunsul ei!
 - Văd că dumneavoastră știți că energia eterului, a soarelui și a aerului vă pătrunde în corp. Fața ei a fost iluminată de un surâs:
 - Sunt fericită să văd că înțelegeți cum trăiesc.
- Viața dumneavoastră sfântă este o dovadă zilnică a acestui adevăr enunțat de Iisus: „Omul nu trăiește numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.” Din nou explicația mea a bucurat-o foarte tare:
- Adevărat. Unul din motivele pentru care eu mă aflu pe pământ este pentru a demonstra că omul poate trăi cu lumina divină și nu numai cu hrană. Therese Neumann a murit la 18 septembrie 1962, la Konnersreuth.
Yoghina Giri Bala nu a mâncat 50 de ani
 În aceeași carte, „Autobigrafia unui yoghin”, Yogananda descrie întâlnirea sa cu o altă sfântă, de data aceasta hindusă, care s-a abținut de la a mânca vreme de mai bine de 50 de ani. Ea impresiona plăcut prin modestia și umilința sa. „Ochii îi străluceau ca jarul, fața ei blândă și binevoitoare sugera realizarea divină și detașarea totală de bunurile acestei lumi.” Întrebată de Yogananda de ce a ales să nu mai mănânce, ea a povestit cu simplitate evenimentele care au condus-o la o veritabilă transformare lăuntrică și chiar la conștientizarea menirii ei spirituale. „M-am născut în acest ținut împădurit. Copilăria mea nu a avut nimic remarcabil, cu excepția faptului că aveam o poftă nepotolită de mâncare. Am fost logodită de foarte tânără. (…) N-aveam decât 12 ani când am intrat în familia soțului meu laNawabganj. Soacra mea își bătea joc zi și noapte de lăcomia mea. Era atât de penibil să îndur ironiile ei încât, la un moment dat, voința mea s-a trezit. Într-o dimineață, reproșurile ei au fost deosebit de crude. «Îți voi dovedi, am zis eu, că nu mă voi mai atinge de mâncare cât voi trăi!» Soacra mea a râs disprețuitoare: «Cum ai putea să trăiești o viață fără să mănânci nimic, când îți este imposibil să trăiești o zi fără să te îndopi cu mâncare?» N-aveam răspuns la această replică! Totuși hotărârea mea era definitivă. M-am retras într-un colț singuratic pentru a-L ruga pe Dumnezeu. «Doamne, mă rugam eu, binevoiește să-mi trimiți un Ghid spiritual care să mă învețe să trăiesc cu lumina ta, și nu cu hrană! »” Am intrat într-o stare de extaz divin. Condusă de o mână invizibilă, m-am dus la templu de la Nawabganj, pe malul Gangelui. Soarele matinal îmbrăca fluviul auriu; m-am purificat în apele sfinte, ca pentru o inițiere. Cu hainele ude tocmai părăseam malul când, deodată, Ghidul meu spiritual a apărut într-o lumină orbitoare. – Fetițo, mi-a zis el cu o voce plină de compasiune, eu sunt Ghidul spiritual pe care Dumnezeu ți l-a trimis ca răspuns la rugile tale fierbinți, înduioșat de caracterul lor neobișnuit! De azi înainte, tu vei trăi cu lumină astrală, iar toți atomii corpului tău se vor hrăni din curentul infinit de PRANA (energia universală). Templul era pustiu și totuși Ghidul meu spiritual ne-a înconjurat cu o aură protectoare pentru a nu ne surprinde nimeni. El m-a inițiat într-o tehnică YOGA care eliberează corpul de nevoia de a absorbi alimente terestre grosiere. Tehnica include utilizarea unei anumite MANTRA (un cuvânt ce corespunde unui sunet subtil de rezonanță) și exerciții de respirație mai complicate decât cele care se fac de obicei. Nici medicamente, nici magie – nimic altceva decât Kriya Yoga.” Întrebată de Yogananda la ce crede ea că folosește să fie singura care nu se hrănește dacă nu poate revela secretul și altora, Giri Bala i-a răspuns cu aceeași simplitate: „că în acestă reîncarnare trebuia să dovedească omenirii că omul este spirit. Iar pentru a progresa pe calea care duce la Dumnezeu, omul trebuie sa învețe să trăiască cu Lumină Divină, nu doar cu mâncare!”
Explicații ale fenomenului Inedia
În cazul belgienei Louisei Lateau (1850-1883), căreia îi apăreau stigmate, raportul medicului arată neputința științei de a explica, la acea vreme, acest fenomen neobișnuit. „Louise Lateau pierde în fiecare vineri o cantitate de sânge (datorită fenomenului stigmatelor. Gazele expirate conțin apă și dioxid de carbon. Greutatea ei nu s-a modificat considerabil de când se află sub observație, deci ea arde carbon pe care nu-l preia din corpul său. De unde îl obține? Fiziologia ar răspunde: ea mănâncă. Și totuși, abținerea ei de la hrană și de la lichide contravine acestor legi fiziologice… Este evident că ea nu se supune acestor legi.” Unii autori au explicat Inedia printr-o condensare energetică, adică de transformare a energiei existente în mediul înconjurător, a energiei vehiculate de aerul respirat, în materie. Se știe la ora actuală că și substanța fizică este, în ultimă instanță, lumină sau energie condensată. Tradițiile spirituale orientale consideră că funcțiile corpului fizic sunt asigurate de energia vitală, numită PRANA la indieni și Qi la chinezi. Aceasta poate fi preluată în organism indirect, prin intermediul hranei asimilate, sau direct din Macrocosmos, de exemplu prin intermediul respirației. Centrii subtili de forță cunoscuți în sistemul milenar YOGA sunt niște sui-generis rezonatori prin care ne putem reîncărca organismul cu energie modulată pe diverse frecvențe. Lumina soarelui se consideră că este un generator de PRANA și de aici ideea indianului Hira Ratan Manek de a se „hrăni” privind soarele la răsărit și la asfințit. Însă cea mai generală explicație a fenomenului o putem găsi în cartea doctorului Lindlahr, scrisă în 1914 – „Terapii naturale – Dietetică, vol. III”: „În concepția noastră viața este generată de forța tuturor forțelor ce provine din Sursa centrală a întregii puteri creatoare. Această forță care pătrunde, încălzește și animă întreaga creație este expresia Voinței Divine, a Logosului creator, Cuvântul lui Dumnezeu. Soarele nostru este doar una din milioanele de stații de distribuție a acestei energii divine care pune în mișcare vortexurile energetice, corpusculii electrici și ionii ce alcătuiesc atomii materiali. Această energie inteligentă are o singură sursă – Sursa întregii vieți și a voinței creatoare din univers. Din această perspectivă, materia, în loc să apară drept sursă a întregii vieți și a complicatelor ei fenomene mentale și psihice, nu este decât o expresie a Forței Vieții, ea însăși manifestare a Inteligenței Creatoare pe care unii o numesc Dumnezeu, alții – Natură, Spirit, BRAHMA, PRANA etc., fiecare după înțelegerea sa. Această Inteligență și Putere Supremă acționează în fiecare atom, moleculă sau celulă a corpului uman și este adevăratul vindecător, care permite procesul de reparare, de vindecare și de restabilire. Tot ceea ce poate face medicul este să îndepărteze obstacolele din fața acestei Forțe, pentru a-i permite să se manifeste plenar. Această energie a vieții este sursa tuturor energiilor – din care derivă toate celelalte forme de energie. Ea este independentă de corpul fizic, de hrană și de băutură, tot așa cum curentul electric nu depinde de bec și nici de filamentul prin care se manifestă ca lumină și căldură.”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu