Amintirea Dumnezeirii - identitati multiple care converg spre UNU=Eu Sunt Cel Ce Sunt

A ne aminti dumnezeirea inseamna a face pasi clari, pe piloni ridicati in haul ignorantei, piloni pe care si noi si ceilalti sa putem pasi, sa ii putem inspira pe cei care vor sa paseasca alaturi de noi.
Nu suntem responsabili de alegerile facute de ceilalti si nici ei de alegerile noastre, dar orice greseala este o posibilitate de invatare, iar daca o dezbracam de iluzia binelui si a raului este doar o experienta de invatare.
In plus, si noi si semenii nostrii facem adesea aceleasi alegeri si cam aceleasi asa-zise greseli.
Atunci cand ii judecam si condamnam pe ceilalti pentru greselile lor este ca si cum am admite ca noi suntem fara pata, moment in care Iisus ne sugereaza sa analizam situatia si sa vedem cine va arunca primul piatra, asa completa aici sa aruncam si sa vrem sa distrugem propriile oglinzi in care nu avem taria sa ne recunoastem.

Ii putem elibera pe ceilalti de judecatile pe care li le facem in mintea noastra, de sentintele pe care suntem gata a le pronunta in locasurile mintii noastre. 
Aceasta inseamna a dobandi capacitatea de a ii iubi, de a ii pune la loc pazit de orice judecata.
Doar iubirea gaseste solutii, in timp ce egoul cauta vinovati.

Stapanirea propriilor noastre ganduri este esentiala pentru ca in gandurile noastre noi alegem sa pasim alaturi de oameni in ipostaza de dumnezei, de fii ai Omului, de copii ai Tatalui Ceresc sau sa ii consideram nedemni de a pasi alaturi de noi. Cel ce are ceva de pierdut in acest gest este cel care nu isi poate privi fratii cu ochii blanzi si plini de iubire ai lui Dumnezeu, iar cel impacat si fericit este cel statornic in viziunea sa, in perceptia sa si care are rabdarea ca tu sa il recunosti, pentru ca aceasta inseamna ca ai devenit capabil sa iti amintesti ca si tu esti iubirea, Dumnezeu.

Jucam zi de zi roluri si roluri: sociale, familiale, circumstantiale si care ne directioneaza rezervele de atentie spre directii disjuncte de cea in care am curge, ne-am manifesta firesc: Eu Sunt Cel Ce Sunt, deci ne investim in identitati separate din cel care nu este nici marioneta si nici papusar, care este dincolo de aceste Iluzii, cu toate ca avem posibilitatea sa alegem clipa de clipa acea Oglinda perfecta, Maestrul si Servitorul Tuturor