Nemuritoare printre Nemuritori (chiar daca unii se mai cred muritori de rand)

Nemuritoare printre Nemuritori (chiar daca unii se mai cred muritori de rand)
Nemuritoare printre Nemuritori... Desavarsita printre Desavarsiti... Geniala printre Genii... Tacere din Liniste Aduna duh de pace in sufetul tau si mii de insi se vor mantui in jurul tau ( Sf. Serafim de Sarov )

luni, 27 mai 2013

Maestrul

O poveste care pe mine m-a pus foarte serios pe ganduri si care a facut ca ochii mei sa se umezeasca.
Simona a asezat pe hartie experienta ei legata de ce a invatat ea ca este IUBIREA. Aceasta lectie a iubirii a primit-o de la fetita ei.
Te las sa citesti ceea ce Simona a invatat de la “maestrul sau”.
 Ca femeie, am crezut întotdeauna ca barbatul perfect pentru mine ma va invata sa iubesc si va primi cu bucurie iubirea mea.  Si asa ma voi bucura de iubire în aceasta viata…
Dar nu a fost chiar asa…
Desi am avut relatii de cuplu din care am învatat multe lucruri si am trait momente minunate, pentru care sunt recunoscatoare partenerilor mei, cea mai minunata învatatura despre iubire a venit de la fetita mea. Un înger de copil, darul special al vietii mele care mi-a dovedit, cu multa rabdare (pentru ca mi-a luat ceva timp sa înteleg) ce înseamna IUBIREA.
Probabil ca pe multi parinti copiii lor îi învata multe lucruri despre iubire, daca ei, adultii, sunt dispusi sa învete, dar în cazul meu, în mod paradoxal, fetita mea m-a învatat despre iubire fara nici un cuvant, fara nici o atingere constienta, fara nici o actiune. Datorita  unui handicat grav, nu vorbea, nu gandea, nu actiona constient membrele. Si în aceste conditii a fost maestrul meu perfect, si tangential al celor din jurul ei, timp de zece ani.
E paradoxal pentru ca noi, oamenii normali – ca sa zic asa – avem la îndemana cuvinte, dar de prea multe ori le alegem pe cele nepotrivite, avem la îndemana gesturile, dar folosim prea putin mangaierea si îmbratisarea, avem la îndemana actiunile, dar suntem prea ocupati.
Ce am învatat eu cu ajutorul îngerului meu….?
1)   Am învatat ca nu ai nevoie de cuvinte daca ochii tai exprima iubirea cea mai pura; iar daca celalalt nu vede ochii tai o luna, un an, doi ani, va veni ziua în care totusi va privi si va gasi acolo iubirea aceea rabdatoare care-l va atinge si îi va deschide Sufletul…
Iubirea este constanta si rabdatoare…dincolo de cuvinte….
2)   Am învatat ca primul gest de facut dimineata este sa zambesti celui langa care  te trezesti….indiferent cine este. Sa-i zambesti cu toti dintisorii si sa scoti un sunet sincer de bucurie ca-l revezi…
Iubirea onoreaza zi de zi….începand din zori…
3)   Am învatat ca  este esential sa stii sa-l primesti cu bucurie pe cel iubit cand vine acasa, indiferent de ora si de starea lui. Bucuria constanta cu care-l întampini îl va face în timp, mai devreme sau mai tarziu, sa zambeasca înainte de a deschide usa. Va sti ca va întalni DOAR bucurie, fara întrebari, fara reprosuri…
Iubirea este primitoare, fara întrebari…
4)   Am învatat ca atunci cand esti bolnav si cineva sta langa tine poti sa-i zambesti cu recunostinta chiar daca tu însuti abia respiri. El e acolo pentru tine…
Iubirea este recunoscatoare…
5)   Am învatat ca întotdeauna este mult mai pretios un om decat orice alt obiect, indiferent cat de frumos sau scump ar fi…
Iubirea pretuieste întai daruitorul si apoi darul….
6)    Am învatat ca e suficient sa fii mereu prezent în preajma celor pe care-i iubesti si inima lor, oricat de împietrita ar fi, într-o zi, se va deschide …si va ramane asa…
Iubirea înseamna prezenta…
7)    Am învatat ca a sta cu persoana iubita oricat de putin timp înseamna a-i acorda atentia ta totala. Înseamna sa ignori telefonul, televizorul sau orice altceva în acel timp, în acele cateva minute, de atentie TOTALA, daruite celui pe care-l iubesti….fara cuvinte, fara ganduri… Doar SA FII acolo, exclusiv pentru el….
Iubirea presupune atentie totala, constant….
8)     Am învatat ca iubirea se exprima prin privire, se citeste în ochi, pur si simplu…
Iubirea nu poate fi camuflata…
9)    Am învatat ca a manca împreuna cu cineva este un gest sacru care merita liniste, intimitate, evitarea oricarei perturbari…
Iubirea se consolideaza cand facem lucrurile împreuna, firesc si simplu…

10)    Am învatat ca toate lucrurile importante se pot face cu bucurie, cu veselie, ca o joaca.
Pentru iubire, totul este veselie, joaca….
11)     Am învatat ca daca cineva nu te poate iubi, asta nu înseamna  ca tu nu-l poti întelege si iubi pe el.
Iubirea este întelegatoare si se daruieste independent de alegerile celuilalt…
12)    Am învatat ca atunci cand iubesti pe cineva te poti simti bine doar urmarindu-l cum se agita  si se pierde pe el însusi în amanunte inutile. Am constatat ca sub acea privire iubitoare celalalt poate avea momente de luciditate…
Iubirea ne creeaza cadrul sa ne trezim din agitatia inutila…
13)    Am învatat ca iubirea se manifesta fata de toti ceilalti, daca ea exista în tine, curgatoare…ca poti merge pe strada privind fiecare om care vine din sens contrar, zambindu-i …Si am observat ca daca acei oameni nu te vad si  nu primesc zambetul tau, pentru ca sunt prinsi în gandurile lor apasatoare, o usoara tristete apare timp de-o secunda, pana la vederea altui chip…Am observat ca oamenii evita sa se priveasca si sa-si zambeasca, pe strada….
Iubirea este darnica, generoasa…
14)    Am învatat ca atunci cand iubesti pe cineva, încerci sa-i acorzi atentia ta tacut, fara a-i sta în cale…
Iubirea este discreta….
15)    Am învatat ca e de ajuns sa iubesti tu însuti, fara pretentii  si conditii…Celalalt va învata singur, observandu-te, simtindu-te….
Iubirea se preda prin ea însasi….
16)    Am învatat ca iubirea agreeaza exprimarea în vorbe blande. Reprosurile cu ton ridicat aduc instantaneu lacrimi, indiferent cui sunt adresate…Tonul e mai important decat cuvintele…
 Iubirea cere blandetea tonului….
17)    Am învatat ca bucuria vine din lucruri foarte marunte, ca nu e important unde te plimbi, ci cu cine te plimbi, ca nu e important ce anume faci, ci împreuna cu cine….
Orice actiune este un pretext perfect pentru a manifesta iubire si pentru  a te bucura primind iubire….
18)    Am învatat ca indiferent ce  a fost ieri, azi este o noua zi care începe, invariabil, cu un zambet larg.
Iubirea priveste mereu catre ACUM, nu aduce AZI umbrele lui IERI…
19)    Am învatat ca pentru a iubi si pentru a te bucura primind iubire, nu ai nevoie de scoala, de educatie si instruire.
Iubirea nu functioneza dupa legile sociale…alte legi o guverneaza…
20)    Am învatat ca noi oamenii, cand pretindem ca ne educam copiii, de fapt îi dresam….cu „responsabilitate”, uitand sa-i iubim. Educatia presupune iubire si exemplu personal…Atunci învatarea este o placere.
Iubirea educa…lipsa ei dreseaza….
21)    Am învatat ca orice situatie în viata, oricat ar parea ea de dura si nedreapta, vine cu daruri pentru noi, cu ocazii exceptionale de a întelege, de a deveni mai întelepti. E nevoie doar sa respiri adanc, fara sa judeci, pentru a da spatiu Sufletului tau sa faca el ”citirea” si/sau „evaluarea situatiei” înaintea mintii noastre zglobii si uneori fataliste.
Iubirea Vietii pentru noi poate fi ascunsa în spatele oricarei masti.
22)    Am învatat ca un maestru în iubire face din momentul plecarii lui „acasa” un moment regal, de gratie divina.
Iubirea este magnifica si completa.
Am învatat toate acestea si multe altele…amanunte, zi de zi, care mi-au deschis ochii si Sufletul, care m-au facut sa înteleg ca iubirea este o stare, un ocean de gratie divina în care poti alege sa ramai, si din care poti sa traiesti zi de zi, minut de minut, actiune de actiune.
Iubirea  este o stare în care traim…sau nu. Este o alegere…. Ea ESTE! Nu este pentru un singur om, pentru o singura zi. Daca poti sta în oceanul iubirii ceva vreme, rezistand valurilor vietii care te pot tranti pe tarm, atunci devii iubire si iubesti TOT ….Iar daca esti femeie si alegi sa daruiesti iubire unui partener, acela va fi maxim premiat de viata…si cu siguranta înseamna ca merita…E perfect valabila si cealalta varianta…a barbatului ce a ales sa traiasca în Oceanul Iubirii…
Am învatat sa nu ma iau dupa aparente. Ceea ce parea a fi o catastrofa s-a dovedit a fi un dar magnific al Vietii.
Am învatat sa privesc mereu în spatele lucrurilor, al situatiilor si sa constat ca acolo exista un dar, o ocazie de a mai face un pas înainte pe drumul evolutiei personale.
Multumesc cu toata iubirea mea fetitei mele dragi, Andra, celui mai mare maestru al vietii mele, în predarea celei mai importante lectii – IUBIREA – si o rog sa îi ajute pe cei care doresc, sa simta în toata fiinta lor iubirea, asa cum o putea simti si manifesta ea ….adevarata iubire neconditionata…
Simona Cristina Petcu
28.04.2013

preluat de pe 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu