Noi suntem rezultatul a ceea ce ni s-a spus despre noi. Tu esti fetita (sau baiat). Noi suntem crestini... Tot ce stim despre noi ne-au spus altii, iar lor li s-a spus la randul lor Cine Sunt Ei.
Povestile noastre despre cine avem voie sa fim si cum sa ne comportam ca sa fim validati sunt resimtite de fiecare in felul in care ii permit apartinatorii.
Pe langa povestea "personala" ne mai circula pe vene stocate in ADN dramele prin care au trecut strabunii. Cei din neamul nostru care au trait inaintea noastra ne-au transmis prin gene si felul in care sunt citite, adaptarea lor la realitate. Fricile lor si limitele lor le purtam in noi in egala masura.
Adesea noi suntem solutia la problemele lor nerezolvate, la fricile lor. Creierul cand nu face fata realitatii descarca problema in subconstient si se va duce la urmasi sa o rezolve ei.
Tata spunea ca atunci cand esti bolnav nu e intotdeauna datorita pavstelor personale si ca bolile noastre sunt solutia in corpul nostru pentru probleme stramosesti.
Nu prea era de acord sa platesc oalele sparte ale nimanui. Asa ca am pus versiunea lui la pastrare si mi-am propus sa ma ocup de viata mea pe care sa o traiesc responsabil :)
Am revenit la influentele din ADN dupa primul divort cand mi-am dorit sa inteleg de ce nu am putut trai fericiti pana la adanci batraneti... Am cautat in arborele meu genealogic toate ciclicitatile pe care le-am putut gasi timp de 7 ani.
Femeie, 39 ani, dreptace, endometrioza stg, aparent imprastiat in micul bazin
Conflictele posibile sunt legate de faptul ca vreau sa plec de acasa, casa mea e in alta parte, nu ma simt iubita si validata pentru ce sunt acasa la parintii mei, nu imi pot naste copilul in acest loc, nu cred ca partenerul e tata bun pentru copil ca nu e ok nici cu mine, nu vreau un copil cu acrst barbat, dar vreau un copil.
De pe arborele genealogic conflictele pot fi din registrele: mama nu a puut avea copil decat foarte greu in perceptia ei, e mai bine sa fi crescut de o alta mama intr-o alta casa sau familie, alte mame sunt mai potrivite pentru a avea un viitor bun sau o sansa in viata, pentru a imi optimiza sansele de supravietuire e nevoie sa imi fac cuib in alt loc.
Gilbert spune si de amintirea unor avorturi, pierderi de sarcina, adoptii.
Situatia noastra:
Copil singur la parinti care s-au caatorit cand mama avea 23vde ani, iar familiile ii tot pistonau sa faca copii si ii intrebau daca au ceva probleme ca pana la 25 de ani, adica 2 ani de la casatorie, nu au livrat nepoti. La 26 ani ai mamei se naste cu dificultate aceasta fetita, femeia de azi cu endometrioza.
Fiind singurul copil are parinti autoritari carora nu poate sa le povesteasca despre emotiile ei astfel incat sa fie si ascultata. Mama ei gateste foarte bine si foarte mult si o indoapa. La 14 ani este dolofana si se compara cu colegele slabute pe care mamele nu le indoapa, carora nu li se gateste si care nu sunt poate la fel de pofticioase.
De aici prima drama: sunt plinuta, nu se uita la mine baietii ci doar la fetele slabe care nu sunt indopate si am nevoie de o alta casa, alta mama ca sa pot fi atragatoare pentru un baiat.
Se intelege bine cu matusa, sora mai mica a mamei. O iubeste pe mama, dar mama e nasoala ca nu imi intelege frustrarea.
Vrea sa plece la facultate in alt oras dar parintii ii reproseaza ca s-au mutat din oras mic in altul mai mare pentru ea. Desi o facusera inainte de nasterea fetei cu mult :)
Nu poate fugi din cuib ca se teme sa nu isi supere parintii. Dar vrea sa scape de ei.
Vrea sa se mute in facultate cu prietenul insa tatal ii spune ca o va face peste cadavrul lui nemaritata, asa ca se marita cu un tip cu care dupa nunta nu va avea relatii sexuale deloc 10 ani.
In timpul casatoriei simte sa aiba relatii sexuale ca e femeie si nu mai poate trai asa. Se casatorise cu un tip ca tata. Incearca sa faca inseminari si nu se prinde nimic dupa stimulare ovariana. Frustrare ca nu se prinde. Am nevoie de mai mult endometru sa se prinda o sarcina. Avusese si mama ei.
Daca analizam ca avea mama ei doi ani de casatorie pana a ramsa gravida ne intalnim cu credintele neamului ca la 25 ani esti cam fata batrana si daca nu ai copil sigur ai probleme in a concepe. Nu se tine cont de armonizarea energiilor intre parteneri. Sa iasa prunci pe banda rulanta!
Lumea ramane cu impresia ca mama ei concepe greu. Erau cupluri care ziceau adesea ca nu pot si faceau un singur caopil ca sa inchida gura familiei si sa nu le mai ceara altul, desi erau sanatosi. Insa nimeni nu informeaza copilul singur ca parintii nu au vrut ci ca nu au putut, s-au chinuit chiar, si in inconstientul colectiv mama e privita ca semistearpa!
In cazul nostru: Inseminari nereusite. Isi gaseste un amanat si dupa relatia cu el descopera la scurt timp endometrioza, tesutul endometrial de pe ovarul stang. Este curatat ovarul de acest tesut.
E de neconceput ideea divortului. Care pana la urma are loc dupa separare, muncisera impreuna la o casa care urmeaza sa se vanda, ea isi cumpara o locuinta a ei insa trebuie sa se mute cateva luni undeva. Vrea sa se mute la o amica. Mama face scandal sa mearga acasa. Se reitereaza iadul in relatia cu mama. Vrea un alt loc insa nu poate.
Apare initial la nivelul ovarului stang tesut de endometru cand femeia isi incepe din nou viata sexuala. Dupa divort totul este curat in abdomen, apoi iar gaseste un partener se sex pe care i se pare ca il ia din cuibul unei alte femei si a unui copil, desi stie ca omul nu mai avea viata sexuala cu nevasta de multa vreme si avea amante.
Iar apare endometrioza, peste 9 cm de tesut crescut pe ovar. Rezolvase cuibul. Aveau sa se casatoreasca si sa faca copil fiindca la 38 de ani iti cam ticaie ceasul biologic, frica de menopauza, intrebari despre capacitatea de a concepe.
Iar filmul cu la varsta ei, 38, pentru societatea noastra moderna nu ai inca copil.
Endometrioza se reduce analizand situatia si constientizand ca relatia cu mama pe care o iubeste are nevoie de limite. Nu mai am nevoie sa imi fac cuib in alta parte. Trecerea situatiei in alt plan de constiinta ii permite sa puna limite in relatia cu mama, pe care chiar daca nu o poate schimba vreodata are sanse sa aiba cu ea o relatie civilizata si plina se iubire... lipsita de frustrare.
Constientizeaza ca este alegerea ei ce face cu ce spune sau cu ce face mama. Mama are in unele aspecte dreptatea ei: femeia se abtine sa manance, da vina pe boala ca sa tina regim si sa manance putin, de fapt se simte bine de cativa ani in care tinand regim fara paine si faini si dulciuri rafinate a scazut mult in greutate si se simte bine aratand ca modelele de frumusete contemporane.
Mama simte ca sunt fitze si ii spune asta fiindca a fost calea gasita ca sa nu i se mai gateasca mult si bun si sa nu se poata abtine. Intelege ca e ok sa recunoasca si sa o lase pe mama sa gateasca papa bun si sa manance odata pe saptamana sau la doua saptamani si prajiturile preferate, apoi regim de mentinut greutatea.
I-a fost greu sa renunte la un job unde a construit de la zero o echipa su un portofoliu, si care ii aducea siguranta si independenta. Sunt pe sabia mea, pe cuibul meu. Nu mai canta mama la vioara mea. Desi era pe banii si casa ei canta mama zi de zi si ceas de ceas la telefon sa vada daca a mancat, cu cine si pe unde umbla si fata noastra raspundea avand "bun simt" si fiind bine crescuta :)
Acest fals bun simt in raport cu ceilalti si autodistructiv pentru mine este manipulare sociala, insa se vindeca cu rabdare, lucrand cu noi ceas de ceas si analizand la ce mai suntem sensibili.
A inceput sa isi schimbe energia si sa vada altfel situatia, sa o inteleaga pe mama si sa nu se mai lupte cu ea, a inceput astfel sa nu ii mai raspunda la toate apelurile, sa o tina la curent cu ce face fiindca o iubeste si ca o mama intelege ca isi face griji si ajuge sa reduca interactiunile cu ea la nivelul ei de confort...
Dupa constientizari si implementari au disparut durerile !
Cam atat deocamdata...
Un blog pentru tine care traieste prin mine si pentru mine care traieste prin tine...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.