Somnul este o stare fiziologică periodică și reversibilă, caracterizată prin suprimarea temporară a conștienței, prin abolirea parțială a sensibilității și încetinirea funcțiilor vieții organice. În timp ce mulți dintre noi cred că somnul este o stare latentă în care nu se petrece nimic, în realitate somnul este o stare neurologică de o intensitate ridicată.
Se spune că omul, de-a lungul timpului, a experimentat diferite modalități de manifestare a somnului. Părinții sau chiar bunicii noștri au dormit la fel ca noi, dar cu câteva generații în urmă somnul era manifestat altfel față de prezent. Dacă ne întoarcem în timp, undeva în jurul anului 1800, atunci am realiza că oamenii dormeau într-un mod care ni s-ar părea ciudat.
Roger Ekirch, istoric din cadrul Virginia Tech, a expus cercetările sale într-o lucrare, prin care a făcut cunoscut faptul că strămoșii noștri dormeau în două reprize. Ei nu aveau un somn de 8 ore continuu într-o noapte, ci dormeau o perioadă de 3-4 ore, după care se trezeau pentru 2 ore, pentru ca mai apoi să adoarmă până dimineața. Acesta era somnul obișnuit acum câteva sute de ani chiar dacă pare de-a dreptul bizar.
Interesant mai este și faptul că în perioada de veghe dintre cele două reprize ale somnului, oamenii erau extrem de activi. Se ridicau din pat, mâncau, fumau, discutau și chiar mergeau în vizite la vecini. Unii dintre ei preferau să mediteze sau chiar să învețe. Medicii din vremea respectivă susțineau că cea mai bună perioadă pentru acumularea cunoștințelor era în perioada dintre cele două reprize ale somnului.
Referințele de la 1500 spun că cei mai mulți copii concepuți de clasa muncitoare s-a petrecut în cele două ore de veghe dintre reprizele somnului.
Potrivit lui Ekirch, această practică a început să dispară treptat. Inițial oamenii din orașe au renunțat la somnul din reprize, pentru ca mai apoi practica să fie împământenită în toate zonele. Până la începutul anilor 1900, somnul a suferit o transformare la nivel global și din motive necunoscute oamenii au ales să doarmă într-o singură repriză.
Istoricul asociază această schimbare cu introducerea sistemului de iluminat stradal. Legătura ar fi că astfel s-a sporit siguranța oamenilor și din acest motiv somnul s-a transforma într-o singură repriză. O altă explicație ar fi că odată cu progresul tehnologic oamenii au început să perceapă din ce în ce mai bine timpul și să nu-l mai piardă fără sens. Astfel, noaptea a devenit destinată somnului, iar ziua activităților importante.
Russell Foster, profesor specializat în cercetarea ritmului circadian, susține că și în ziua de astăzi există numeroși oameni care se trezesc în miez de noapte, stau trezi pentru câteva ore, pentru ca mai apoi să adoarmă iar. Acest fapt se petrece tocmai din nevoia organismul de a dormi segmentat, așa cum se întâmpla cu câteva sute de ani în urmă. Psihologii susțin că ideea somnului de 8 ore nu este tocmai benefică pentru psihicul uman, pentru că cei mai mulți oameni devin anxioși. Somnul segmentat poate să fie un răspuns și pentru prevenirea unor maladii grave, pentru că s-a ajuns la concluzia că peste 30% dintre problemele medicale îți au rădăcina în modul de a dormi.
De pe Efemeride... Multumim
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.