Nemuritoare printre Nemuritori (chiar daca unii se mai cred muritori de rand)

Nemuritoare printre Nemuritori (chiar daca unii se mai cred muritori de rand)
Nemuritoare printre Nemuritori... Desavarsita printre Desavarsiti... Geniala printre Genii... Tacere din Liniste Aduna duh de pace in sufetul tau si mii de insi se vor mantui in jurul tau ( Sf. Serafim de Sarov )

duminică, 31 iulie 2011

CE SA ALEG?



Atunci cand suntem intrebati de cineva CE SA ALEG? avem de a face cu o fiinta care fuge de o responsabilitate personala ca sa poata da vina pe noi atunci cand rezultatul nu este cel scontat: TU AI SPUS SA ALEG ..., iar EUL persoanei respective ramane aparent nealterat. Avem la dispozitie o multitudine de alegeri pe care sa le facem clipa de clipa pentru a fi distrasi de la ceea ce conteaza de fapt: conectarea noastra cu VIATA.


,,Daca ma gandesc bine, reprosul esential pe care il am de facut vremurilor este ca ma impiedeca sa ma bucur de FRUMUSETEA VIETII.
Am o existenta de ghiseu: mi se cer servicii, mi se fac comenzi, mi se solicita interventii, sfaturi, complicitati.
Agenda mea zilnica e un inventar de urgente minore.
Cu totii nu mai avem puterea de a admira si de a lauda cu evlavie splendoarea Creatiei, vazduhul, marile,pamantul si oamenii.
Exista in acest derapaj primejdios, o terapie plauzibila ?
Da, cu conditia sa ne dam seama de gravitatea primejdiei.
Cu conditia sa impunem atentiei noastre zilnice alte prioritati si alte orizonturi."
Andrei Plesu
vol. Despre frumusetea uitata a vietii-ed Humanitas-2011
Sa nu uitam ca avem la dispozitie doar clipa de fata pe care sa o vietuim constienti de noi si de realitatea in care traim, altfel suntem pe pilot automat iar viata este ceva care ni se intampla in timp ce noi facem planuri de a scapa de probleme urgente si minore, mai degraba decat curgerea universului prin noi atenti la rezonantele vibrationale pe care le-am atras in jurul nostru prin starile noastre sufletesti.
Nu esti aici sa alegi, ai ales deja. Esti aici sa intelegi de ce ai ales ce ai ales!
The Matrix - Revolutions (filmul)

duminică, 17 iulie 2011

Nevoia de Control



Dintr-o nesiguranta a integritatii noastre fizice, emotionale si mentale am ajuns sa credem ca prin a controla ce fac, ce spun si ce gandesc ceilalti vom reusi sa traim liberi si fericiti. Insa o astfel de abordare este din start gresita deoarece de fapt ceea ce se intampla este un consum de energie fizica si psihica prin rezistenta la ceea ce de fapt deja exista sau tocmai se intampla in viata noastra, ne face sa ne ridicam bariere in fata curgerii libere a vietii prin noi ca recipiente ceea ce conduce la nefericire. 
Desi cu totii tanjim dupa o viata fericita si libera de constrangeri totusi o majoritate coplesitoare dintre persoane sufera de tristete, depresie, manie, o nefericire aproape continua. De unde provine nefericirea: din nevoia noastra de control pe care am invatat-o in primele clipe ale vietii noastre intrauterine, apoi odata ce am venit pe lume prin primele tipete o determinam pe mama si pe celelalte fiinte umane sa se ocupe de noi intrucat fiinta umana proaspat venita pe lume este neajutorata si nu ar putea supravietui. Genetic oamenii au setate in ei niste programe  datorita carora au un impuls de a se ocupa nu doar de propria familie ci si de exemplarele neajutorate ale speciei, acele exemplare care nu le pun identitatea in pericol. Adica ne ocupam ca si oameni de handicapati, bolnavi si dintr-un sentimant de vinovatie amestecat cu frica de a nu fi abandonati atunci cand am ajunge neputinciosi. Pe de alta parte refuzam sa ajutam fiinte care desi au nevoie de ajutorul nostru ca oameni nu o facem deoarece uneori aceste exemplare defavorizate au alte atuuri care reprezinta tocmai ranile noastre: au mai multa scoala ca noi, arata mai bine ca noi din teama ca dupa ce si-ar reveni din handicap ar putea sa ne ocupe iluzoriul loc in societate. Avem nevoie de foarte putin ca sa fim fericiti insa am fost dresati ca oricat de multe am avea, am sti, am putea, am fii sa avem o adictie la nefericire fie din teama de a nu pierde ceea ce avem in acest moment, fie din lacomia de a avea din ce in ce mai mult chiar daca ne prisoseste si doar din nevoia de a surclasa pe altii sau o stacheta arbitrar stabilita de conventia sociala.
Odata ce am inteles ca de fapt nu putem controla la nesfarsit o persoana sau un numar imens de persoane simultan incepem sa intelegem ca de fapt tendinta de a controla apare atunci cand noi insine ne simtim controlati de anumite instante carora noi insine le-am dat putere sa ne controleze intrucat noi am asumat ideea falsa ca nu me putem controla iar ceva exterior o va putea face, ceea ce de fapt este fvem iluzia controlului vehiculata prin mituri ca daca telefonul suna trebuie sa raspunzi  ca asa ar fi politicos etc, apoi credem ca noi ii controlam pe altii si altii ne controleaza pe noi la nivel de ce facem, gandim, spunem suntem, doar ca noi avem un avantaj fata de cei care ne controleaza desi este fals, iar ultimul mit e legat de faptul ca noi avem impresia ca trebuie sa ii recompensam pe oameni cand sunt docili si controlabili sau sa ii pedepsim pe ceilalti cand sunt neascultatori in a adopta identitatile pe care le dorim noi pentru ei pentru ca asa cum altii stiu ce e mai bine pentru noi si noi avem impresia, cu insistenta pe impresia iluzorie ca noi stim ce este mai bine pentru ceilalti.
Nevoia de control dispare atunci cand nu me mai ocupam de capra vecinului si devenim liberi de dorinte, complet abandonati vietii, complet vulnerabili si totusi nemuritori in viata deoarece abandonul complet prin lipsa dorintelor aduce totul la picioarele noastre devenite pure ca floarea de lotus care creste din noroiul iluziei. Acel extaz si acea splendoare a splendorilor se manifesta in tot ce atinge privirea noastra eliberata de judecata, de etichete, dand voi Totului sa curga, sa se manifeste asa cum are de a se anifesta pe Sine pentru a se putea cunoaste pe Sine complet, unificat si totusi ca picaturi de apa care apartin oceanului Adevarului.
Fii schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume, tu alegi fericirea sau altceva.

sâmbătă, 9 iulie 2011

Violenta naste violenta, Constienta naste Constienta


Am atipit la amiaza citind Jihadul Butlerian din seria DUNE si mi-am reaminit ca pentru mine Karate-Calea mainii libere (goale) insemna eliberarea de frici prin a te avea la indemana doar pe tine si a deveni una cu totul (sabia, masina, casa, lumea, ceilalti, locuri), iar atunci totul si de fapt nimic nu se mai intoarce impotriva ta, nu se mai lupta cu tine daca tu nu alegi asta: daca tu esti pacea atragi spre tine pacea lumii caci omul sfinteste locul prin ceea ce nutreste in el ca stari sufletesti si atitudini traduse in comportamente;
Visul era despre o scrisoare pe care le-o trimiteam veteranilor si initiatorilor de Scoli de Arte martiale de a fi atenti la faptul ca Violenta din lume ni se datoreaza atata timp cat avem competitii de lupte, cat la anumite nivele pentru anumite grade se lupta pe viata si pe moarte uitand ca viata este o gratie divina, o binecuvantare. Cu cat avansam mai mult pe calea Razboinicilor sa nu uitam sa fim de fapt Razbionici ai Lumii, ai desavarsirii interioare, ca avem de luptat nu cu slabiciunile celorlalti ci cu nevoia noastra de control asupra celorlalti (cu nevoia noastra de a le lua puterea asupra noastra pe care tot noi le-o dam atunci cand uitam ca de fapt puterea noastra se afla la noi doar ca am fost dreasti sa credem altceva). Cu cat suntem mai abili in manuirea armelor si a corpului nostru cu atat suntem mai responsabili de starile de spirit, de atitudinile fata de viata pe care le transmitem celor care ne urmeaza; a-ti simti adversarul inseamna la limita sa il simti pe celelalt, nu ca pe o viitoare victima a frici si durerii sau pe cineva care sa te transforme pe tine intr-o victima - chiar daca la inceput lucrurile stau asa in timp avem posibilitatea sa anticipam miscarile celorlati devenind una cu ei si incetam sa vrem sa le demonstram ca suntem capabili sa ii distrugem caci asta nu mai este o optiune cand intelegi ca celalalt este tu si de fapt tu pe tine din celalat nu mai vrei sa il ranesti; avem posibilitatea sa intelegem ca odata ce suntem puternici cu adevarat nu mai intram in lupte ca sa ne verificam puterea si invincibilitatea ci renuntam la insasi ideea de lupta cu un alt adversar decat noi insine, stiind ca prezenta noastra acolo inseamna ca cineva va manca bataie sau ar putea chiar muri. A fi foarte buni in Arta Razbioului inseamna de fapt ca noi ne intamplam razboi si violenta asteptandu-ne la ea sub diverse forme, altfel ratiunea de a ne pregati pentru lupte este falsa, este un non-sens, pentru ca prin gestul nostru devenim luptatori in atitudine iar vibrational rezonam, atragem spre noi violenta.
Am inteles pentru a nu stiu cata oara si sper sa imi ramana in fiecare foton din corp si fiinta atitudinea fata de karate de Arta a Pacii, dar nu pot sa nu ma intreb daca aceasta atitudine nu a avut nevoie pentru a fi construita de Arta razbioului si Constientizarea violentei cu care am atras violenta, iar apoi Constienta care a atras Constienta; AM AVUT NEVOIE SA OBSERV SI SA ANALIZEZ SI SA DEVIN CONSTIENTA DE IMPLICATIILE ATITUDINILOR MELE VIOLENTE, INCONSTIENTE, AUTOMATE SI APOI DE ATITUDINILE SI COMPORTAMENTELE CONSTIENTE SI PROACTIVE ...
Cand am incetat sa mai practic karate competitional si faceam garzi pe urgente si SMURD am atras multe cazuri si toate salvabile; m-am rugat de fiecare data sa imi trimita Universul acele cazuri in care sa pot invata medicina pentru viata si sa pot face ceva pentru acei oameni si asta am primit; apoi m-am apucat de psihologie pentru a ajunge mai usor la mintile oamenilor si a ii ajuta sa isi previna alterarea starii de sanatate prin atitudini sanatoase fata de ei insisi si fata de semenii lor (oameni, animale, plante, minerale - acesti mai mici frati ai nostri de care ne difera modul de aranjare a fotonilor si gradul de condensare a luminii, ca in realitate si noi si ei suntem alcatuiti din particule elementare, atomi care la randul lor se organizeaza in molecule, iar moleculele in corpuri vizibile si invizibile in functie de starea dea gregare si nivelele de perceptie)... doar ca studiile nu prea mi-au servit la mare lucru ca acolo nimeni nu te invata ceea ce de fapt conteaza: sa fii om, nu doar masina umana sau animal intelectual, adica sa Constientizam ca prin natura noastra suntem FIINTE SIMTITOARE in forma umana deocamdata, dar capabile de minuni ca schimbarea de forme, autovindecare, nemurire, teleportare -  doar ca pana al aceste aparente minuni avem nevoie sa intelegem lectia lui IMPREUNA, fara de care nu ajungem la CONSTIINTA LUI UNU (EU SUNT, EU SI TATAL UNU SUNTEM) si intelegand ca prin ceea ce suntem ca si atitudine si stari sufletesti ne intamplam noi noua inclusiv accidentele sau moartea, dar in egala masura si Minunile si Viata...
CUM SA AJUNGEM ACOLO ESTE DESTUL DE SIMPU: avem nevoie sa constientizam ca exista sincronicitati sau false coincidente, ca nu prea functioneaza intotdeauna legea cauza si efect, ca e nevoie sa avem grija la ce ne dorim ca s-ar putea sa se intample, si ca diferentele intre ceea ce ni se pare ca stim si suntem si ceea ce suntem si stim cu adevarat este colosala; de fapt daca suntem sinceri nu stim cu adevarat cine suntem si nici despre realitatea in care traim nu stim nimic real; devenind sinceri pute afla Adevarul, Calea si Viata incepand sa ne punem intrebari, redevenind copii in inocenta si astfel exploratori ai propriei noastre Constiinte si vieti pentru a re-invata la Scoala Vietii despre Noi insine, caci in oglinda toate situatiile care vin spre noi, fiintele si locurile sunt acolo pentru ca noi le-am atras prin ceea ce suntem ca vibratii in baza rezonantei vibrationale; avem posibilitatea sa ne intrebam Constiinta (Pinochio-Egoul si Greierasul si Zana Buna) atunci cand nu intelegem de ce am atras ceva care nu credem ca Suntem sau am putea fi. 
In seara asta ma intorceam de la dojo de karate din padure cu o prietena si in dreptul strazii cu fabrica de bere a avut loc un accident aparent prostesc: un copil care trecea strada in fuga si neregulamentar a fost lovit de un scuter cu doi baieti; am auzit impactul si am inteles rapid ca s-a intamplat ceva pentru care eram acolo ca inainte de a porni pe jos stiam ca trebuie sa merg pe jos cu colega mea desi puteam merge spre casa cu un autobus; am avut de la inceput sentimentul ca nu doar pentru povestile noastre de altfel minunate am mers in seara asta pe jos ci pentru ca atunci cand am auzit zgomotul inainte sa las mintea sa analizeze situatia si gravitatea ei am ales SA FIE VIATA, apoi am vazut scuterul gol venind pe mijlocul drumului, mai in sus masini si un copil in strada, apoi  copilul era in bratele unui baiat care l-a recuperat din strada si l-a adus pe trotuar; ma luptam intre 2 jocuri de rol: egoul de medic care lucrase mult pe urgente si stia ca micutul trebuie sa stea intins si Constiinta care ma plasase acolo; am simtit cum viata copilului se scurgea cumva si ii simteam splina, inima si creierul foarte tare; dupa ce m-am asigurat ca era intins si cu capul drept, ca nu avea fracturi la picioare sau brate si ca le misca bine, am verificat intre timp semnele vitale in ce stare sunt; concomitent am inceput sa ma rog sa ramana viata in el, organele sa se regenereze rapid, ii tineam palma pe inima si splina abia atingnad tegumentul cu blandete si odata ce s-a linistit am insistat sa invete ceva din experienta asta: ca se asigura cum si pe unde trece strada data viitoare ceea ce la nivel de subconstient creaza imaginea lui sanatos capabil sa treca stada si in acelasi timp i-am distras atentia de la spaima actuala; dupa ce ne-am indepartat de acolo am inceput sa simt agitatia de ce s-ar fi putut intampla si asta in baza scenariilor pe care le putea genera mintea, imi reaminteam si ii reaminteam mintii ca lucrurile deja sunt stabile; povestisem inainte de accident cu prietena mea despre starile noastre sufletesti, despre atitudinile noastre ca si daruri pentru acesti mai mici si totusi egali frati ai nostri, cu care amprentam locuri, oameni si situatii... M-am intrebat printre altele, ca mintea asta nu poate sa nu se intrebe si sa nu genereze indoiala constructiva pentru ca impiedica manifestarea orgoliului de a fi si a face si a sti si a avea, daca lucrurile nu ar fi fost stabilizate si daca eu nu as fi fost prezenta acolo si daca doar in mintea mea se intamplau toatea astea cu ochii copilului care incepeau sa se uite aiurea cand era in bratele baiatului si dupa ce l-a asezat jos pana l-am atins si si-a revenit la realitate si prezentza... La fel ma intreb de ce la festivitatea de terminarea facultatii unei prietene am bagat reanimare la o absolventa care lesinase cand am intrat in sala si care era adusa pe picioarele ei de un domn medic de urgente si am prins-o in timp ce ii vedem privirea tulbure si capul care se indrepta vertiginos spre tocul usii laterale pe unde vroia sa o scoata la aer; oare am fost acolo pentru mine din ei sau doar am mai fugit un timp din mine; odata pusa intrebarea imi dau seama si simt ca am fost acolo la momentul potrivit si la locul potrivit...
Multumesc Adriana ca ai fost cu mine acolo si dupa, in momentele in care imi tremurau picioarele si din cauza energiilor vehiculate pentru care imi stateau lacrimi la poarta pleoapelor, din cauza scenariilor potentiale ale mintii care dupa razboi se arata doar ca de data asta era acolo cu tendinta de a isi gasi o explicatie satisfacatoare, linistitoare a ceea de s-a intamplat si de ce mi-am si ne-am intamplat toti cei prezenti o astfel de experienta, dar mai ales ce am invatat fiecare dintre noi din ea; una din inavtaturile mele a fost ca nici un fulg de zapada nu cade decat la locul si la momentul potrivit... :)
NOAPTE BUNA PAMANTENI, NOAPTE DE LUMINA TUTUROR FIINTELOR ;VA MULTUMESC CA EXISTATI CA OGLINZI ALE STARILOR MELE DE SPIRIT SI SA VA POT IUBI ACCEPTANDU-VA ASA CUM SUNTETI PENTRU CEEA CE SUNTETI

marți, 5 iulie 2011

BIOCULINARIA

Proiectul de incarcare a emisiunilor Bioculinaria pe Youtube aproape finalizat. Acum puteti viziona oricand 36 emisiuni. Aproximativ 35 de ore indispensabile pentru sanatate!!!!
Fiecare emisiune este cuprinsa in intregime si nefragmentat. Un film=o emisiune.  
Filmele le gasiti cautand pe Youtube dupa cuvantul cheie BIOCULINARIA.

Iata legatura catre ultimele incarcari:

http://www.youtube.com/watch?v=Enz_NOkczdQ  Alimentatia in cancer
http://www.youtube.com/watch?v=GCYYk1tnAFk  Produsele Apicole Aliment medicament 
http://www.youtube.com/watch?v=84_vo2LNGJI  Uleiurile si Semintele in Alimentatie 
http://www.youtube.com/watch?v=bBo5WT_a2KM   Detoxifierea Deparazitarea organismului 
http://www.youtube.com/watch?v=XTy74yzL3Hs  Impresii Post Conferinta Apiterapie 
http://www.youtube.com/watch?v=2PElF0qIpGU  Masa de Pasti 
http://www.youtube.com/watch?v=ub5KNV09E2o  Piramida Alimentara 
http://www.youtube.com/watch?v=O2YKiD_Qxr8  Hrana fara Foc 
http://www.youtube.com/watch?v=tlhI5gDYcNk  Alimente Afrodisiace 
http://www.youtube.com/watch?v=LA55n_mEZcI  Hrana Diversificata a Copiilor 
http://www.youtube.com/watch?v=VLf3i3yfYbk  Laptele de Capra si Beneficiile lui 
http://www.youtube.com/watch?v=r76vjta9bg0  Sfaturi practice pt Zilele de Vara 
http://www.youtube.com/watch?v=N_4NU6haOIk Vinuri din Agr BIO Calitate sau Moft 
http://www.youtube.com/watch?v=ZO315dy9ZqI  Dulcele de Toate Zilele 
http://www.youtube.com/watch?v=Kc7RXdw0RfM  Dialog cu Voie Buna 
http://www.youtube.com/watch?v=ihqIXgS4kxY Imunostimularea cu produse Apiterapeutice 
http://www.youtube.com/watch?v=yj6kQ-fxZ3U Alimente Alkalinizante Alimente Acidifiante 
http://www.youtube.com/watch?v=g_N_DuWOq-E  Mirodenii si leguminoase Sanatate si Savoare 
http://www.youtube.com/watch?v=3xJQw4dLPG4  Painea in Cluj 
http://www.youtube.com/watch?v=WbiMQXRkg4c  Painea si Cerealele 
http://www.youtube.com/watch?v=RtUwku3U6YE  Alimentatia de Post

luni, 4 iulie 2011

GRADINI ECOLOGICE AUTOSUSTENABILE

Toby Hemenway, Gaia’s Garden (partea a II-a), note de lectură
Partea a doua. Elementele grădinii ecologice


Capitolul 4. Revitalizarea solului


La graniţa dintre rocile nevii şi covorul verde al planetei există materie vie şi au loc evenimente importante. Solul este viu, nu o materie inertă unde sunt înfipte plantele. Solul se află la baza piramidei vieţii, şi cu cât este mai divers, cu atâta suportă mai multă diversitate.

O jumătate de hectar de păşune bună poate hrăni un cal sau doi, însă conţine 2 tone de viermi, alte 2 tone de bacterii sau fungi, precum şi multe alte vietăţi mărunte. Existenţa vietăţilor invizibile condiţionează bunăstarea celor vizibile. Dacă solul nu este abuzat, conţine mâncare pentru fiecare dintre fiinţele din el, şi implicit pentru cele de la suprafaţa lui.

Viaţa solului: primii reciclatori

Fertilitatea începe cu rocile, care conţin potasiu, calciu, magneziu, şi cele mai multe dintre elementele de care au nevoie plantele. Rocile sunt convertite în mâncare de către plante.

Natura reciclează substanţele de care are nevoie în proporţie de 98%. Restul de 2% îl extrage din roci. Prin comparaţie, rata de pierdere a calciului în agricultura intens chimizată este de 25-60% anual.

Bacteriile şi viermii sunt primii reciclatori ai vegetaţiei care moare toamna. Viermii reciclează cam 25 de tone de sol la fiecare jumătate de hectar anual. Mărunţind materia organică, reciclatorii creează sol.

Cum se formează humusul

După ce resturile vegetale sunt consumate de vietăţile mărunte în sol, acestea se transformă în : gaze, minerale şi humus. Într-un anume sens, humusul este stadiul final de decompoziţie a materiei organice. Nemaiputând fi consumat de microorganisme, se acumulează în sol.

Prezenţa humusului în sol este critică. Dacă nivelul humusului este prea scăzut, este semn că solul are mari probleme. Humusul este capabil ca nimic altceva să reţină apa.

Humusul permite umezelii şi organismelor solului să se mişte mai adânc în sol, unde acestea creează şi mai mult humus.

Humusul reţine nutrienţii, permiţând plantelor să-i folosească atunci când au nevoie.

Plantele au nevoie de microbi pentru a trăi. Într-un sol steril, plantele cresc mult mai greu.

Sănătatea minerală a solului

Rădăcinile ocupă doar o foarte redusă fracţie din sol, deci cele mai multe dintre minerale nu sunt niciodată în contact cu rădăcinile. Iar dacă mineralele nu sunt "vânate" de humus sau de microorganismele din sol, sunt spălate de ape şi părăsesc solul.

Plantele crescute în soluri bogate în materie organică sunt mult mai rezistente la boli decât plantele din soluri sărace în carbon.

O problemă de echilibru

O problemă destul de întâlnită a solului este nivelul prea scăzut de azot. Plantele lipsite de acest element sunt palide şi anemice. Un sol echilibrat are 20 de părţi carbon la 1 parte azot (procent întâlnit la compostul bine preparat).

“Iată ce se întâmplă cu solul după aplicarea entuziastă a îngrăşămintelor chimice. Turnarea unei pungi mari de îngrăşământ anorganic pe teren creează un exces de nutrienţi minerali. Acum ceea ce începe să lipsească este carbonul. Încă o dată, viaţa din sol intră în criză alimentară, împinsă de excesul de azot, fosfor şi potasiu din îngrăşămintele chimice tipice. Dat fiind că organismele au nevoie de aproximativ douăzeci de părţi carbon pentru fiecare parte de azot, la scurtă vreme carbonul existent este extras din materia organică a solului şi asimilat în organisme. Aceste organisme elimină dioxid de carbon, deci echilibrul carbonului este pierdut la fiecare generaţie. Mai întâi materia organică uşor digestibilă este consumată, apoi, mai încet, este rândul humusului. În cele din urmă, aproape tot carbonul din sol este epuizat, iar viaţa din sol, lipsită de hrana ei esenţială, începe să moară. Speciile de organisme ale solului care nu pot supravieţui penuriei dispar în anumite locuri. Unele dintre aceste creaturi ar putea juca un rol decisiv, poate secretând antibiotice pentru a proteja plantele, sau transferând un nutrient esenţial, sau macerând un compus necomestibil. Dispărând actori importanţi, viaţa solului se dezechilibrează şi mai mult. Predatorii naturali încep să dispară, astfel încât unele dintre organismele care le serveau drept pradă, nemaiîntâlnindu-se în această reţea alimentară bulversată, se înmulţesc în număr mare şi se transformă în flagel.

Din nefericire, multe dintre creaturile care rămân după supradoza minerală sunt cele care au învăţat să supravieţuiască cu ultima sursă de carbon disponibilă : plantele tale. Expluzarea carbonului din sol cu fertilizatori chimici le poate împinge în faţă pe organismele care aduc boli. Toate felurile de mucegaiuri, putregaiuri, înnegriri, pătări se abat asupra vegetaţiei. Odată cu dispariţia controlului natural, cu boli care răvăşesc fiecare plantă, oamenii trebuie să treacă la chimicale. Numai că acum organismele devenite distructive au tot ce le trebuie ca să prospere – mâncarea şi adăpostul furnizat de plantele de grădină - şi se vor înmulţi de fiecare dată când intervenţia umană devenită esenţială diminuează. Grădinarul este prins într-o ocnă chimică. Este o bătălie pierdută, reflectată de faptul că utilizăm acum de douăzeci de ori mai multe pesticide decât în urmă cu cincizeci de ani, şi cu toate acestea recoltele sunt mai afectate de insecte iar numărul bolilor a crescut, în conformitate cu statisticile USDA.

O altă daună adusă de utilizarea nejudicioasă a îngrăşămintelor chimice este pentru solul însuşi. Pe măsură ce materia organică este distrusă în urma hrănirii necugetate a vieţii solului, acesta îşi pierde abilitatea de a reţine apa şi aerul. Stratul său arabil este distrus. Viaţa disperată a solului a început să se hrănească chiar cu humusul, ultimul lucru care ar trebui să fie transformat în hrană. Împreună cu humusul orice altă materie organică dispare, solul îşi pierde structura friabilă şi intră în colaps. Solurile bazate pe argilă se transformă în beton, cele nămoloase se dezhidratează, transformându-se în praf şi pierzându-şi coeziunea.”

Solul viu este fundamentul unei grădini sănătoase.

A ara sau a nu ara

Ce se întâmplă în cazul aratului? Prin răsturnare, solul este expus aerului. Oxigenul revigorează viaţa plantelor, care atacă imediat materia organică, extrăgând mineralele din humus şi din particolele de rocă. Aratul fărâmiţează solul, caruia în felul acestuia îi creşte suprafaţa. Microbii din sol colonizează noile suprafeţe, extrăgând şi ei mai mulţi nutrienţi pe fondul unei explozii de populaţie.

Asta e grozav în primul an. Numai că nutrienţii eliberaţi sunt mai mulţi decât cei care pot fi consumaţi de plante. Iar ceea ce nu se consumă este spălat de ploaie. În câţiva an, solul este sărăcit, şi rezultatele sunt departe de exuberanţa primului an. Humusul se consumă, mineralele sunt spălate, solul este pauperizat.

Structura solului este distrusă prin arătură. Iar o sesiune de lucrări agricole consumă mai multă energie decât produce grădina timp de un an. Schimbul nu este sustenabil.

Cum să ameliorezi viaţa din sol

Cheia constă în adiţionarea de materie organică. Sunt trei tehnici de bază:
a) compostul ;
b) mulciul ;
c) îngrăşămintele verzi.

Compostul : metoda rapidă şi murdară

Compostul este fabricat prin acumularea de materie organică într-un morman, lăsată apoi să putrezească. Elementele de maximă importanţă ale unei grămezi de compost eficiente sunt :
a) proporţia corectă de carbon şi azot ;
b) umezeala optimă ;
c) dimensiunea corectă.

Grămada de compost trebuie să omoare toate seminţele ajunse accidental în ea. Acest lucru se petrece prin încălzire. Dacă una din dimensiunile grămezii este mai mică de 1 m, este puţin probabil ca grămada să fie suficient de încălzită. Iar un compost rece va duce la germinarea nedorită a unor seminţe.

Materialele “verzi" (iarbă proaspăt cosită, bălegar, excremente omeneşti) sunt bogate în azot. Materialele “maro” (frunze uscate, paie, rumeguş) sunt bogate în carbon. Dacă sunt amestecate în proporţie de 1:1, se obţine raportul de carbon – azot 30:1, care este ideal.

Grămada de compost se întoarce, adăugându-se eventual sol în timpul fermentării. Uneori merită adăugat chiar sol de pădure, importându-se astfel biodiversitate.

Dacă este întors de multe ori, compostul dintr-o grămadă e gata în 3-4 săptămâni. Totuşi, compostul întors doar de două ori, deşi are nevoie de o perioadă mai mare până la maturare, este capabil să hrănească mai bine plantele decât cel preparat rapid.

Puterea stratului de mulci

Mulcirea este de compostarea la faţa locului. Este o metodă care elimină buruienile, construieşte solul, face inutil aratul. Constă în acumularea resturilor organice de sus în jos.

Tehnica are doi paşi:
a) aplicarea unui strat de ziare, carton, haine biodegradabile;
b) peste care se pune un strat de mulci organic (paie, lână).

Pentru un strat de mulci corect se consumă foarte mult material.

Beneficiile mulciului :
a) conservă apa ;
b) păstrează solul răcoros în zilele caniculare ;
c) suprimă buruienile;
d) se transformă încet în compost.

Îngrăşămintele verzi cu fertilitate

Pentru a aduce fertilitate solului rapid dar cu multă muncă, utilizează compostul. Pentru straturile care înghit foarte multă muncă, este preferabil mulciul. Însă pentru ogoare de mare suprafaţă, pentru o fertilitate pe termen lung, se utilizează îngrăşămintele verzi.

Filosofia îngrăşămintelor verzi este de a apăra solul împotriva ploilor şi de a-l acoperi toamna cu un pat hrănitor, capabil să producă humus. Alungă buruienile, rădăcinile mergând adânc în sol.

Atunci când apelezi la îngrăşămintele verzi, ai de ales între:
a) plante anuale (pentru un scurt repaos);
b) plante perene (pentru pregătit terenul unei livezi, de exemplu).

A doua alegere este între:
a) plante care fixează azotul;
b) plante care nu fixează azotul.

Alte îngrăşăminte verzi coboară adânc în sol, ridicând mineralele la suprafaţă. Altele atrag insecte folositoare.


Capitolul V. Cum să colectezi, să păstrezi şi să utilizezi apa

Grădinile convenţionale se bazează pe un sistem regulat de ploi, sau pe sisteme de irigaţii intens consumatoare de energie şi apă. Într-un sistem proiectat ecologic apa nu trebuie adusă prin efort uman, umezeala fiind prezentă în mod natural, din abundenţă. Nu seceta, ci prezenţa apei este condiţia implicită a unui proiect ecologic.

Nu proiect ecologic bine construit nu economiseşte doar muncă şi frustrări, ci şi resurse.

Cele cinci căi către o folosire judicioasă a apei

Metoda cantităţii mari de materie organică: reţine umezeala, aduce fertilitate, păstrează substanţele nutritive, încurajează viaţa în sol, înfoaie solul.

Mulcirea: încetineşte evaporarea, răceşte solul, aduce fertilitate, încurajează viaţa în sol, împiedică apariţia buruienilor.

Plantele care conservă apa: au nevoie de mai puţină apă, supravieţuiesc secetei.

Plantarea deasă: umbreşte solul, împiedică apariţia buruienilor.

Crearea unui sistem de şanţuri pentru irigaţie: capturează apa, o direcţionează acolo unde este nevoie, ajută plantele şi viaţa din sol atât în perioadele de exces cât şi în cele de lipsă a apei, construieşte humusul, aduce un plus de estetică.

Cum să reţii apa în sol

Cel mai ieftin loc în care se poate stoca apa este solul. Humusul şi materia organică reacţionează în contact cu apa ca un burete. Un sol bogat poate stoca echivalentul râurilor şi al lacurilor.

Cum să sapi şanţuri ca să colectezi apa.

Se folosesc liniile de contur ale terenului.

Plantele cu necesităţi reduse de apă

Plantele native sunt întotdeauna adaptate regimului pluviometric al locului. Plantele mediteraneene, atâta timp cât nu sunt confruntate cu scăderi severe ale temperaturii, rezistă foarte bine la secetă.

Plante mediteraneene:
a) migdal;
b) drăcilă;
c) mur;
d) limba-mielului;
e) chimen dulce;
f) bambus;
g) viţa-de-vie;
h) ulmul american cu fructe ca cireşele;
i) păducelul;
j) glădiţa;
k) măslin;
l) şovârv.

Plantează des pentru a alunga seceta

Plantele apropiate una de alta creează umbră. Un teren umbros îşi reduce evaporaţia până la 60%. Sunt rare plantele care au nevoie de soare 14 ore pe zi în timpul verii. Multe dintre florile perene provin din păduri, şi se mulţumesc cu soare timp de jumătate de zi.

Cum să mulceşti pentru a păstra umezeala

Un strat de mulci de 6-12 cm (sau mai mult) încetineşte evaporarea apei din sol, ţinând rădăcinile plantelor în răcoare.

Aproape orice material poate servi drept mulci:
a) paie;
b) fân (fără seminţe);
c) frunze uscate;
d) scoarţă de copac;
e) alge marine;
f) pleavă;
g) păstăi;
h) chiar şi nisip.

O rezervă: solul mulcit se încălzeşte greu, aşa că mulciul trebuie înlăturat în cazul plantelor iubitoare de căldură, apoi pus la loc.

Chiar şi pietrele pot fi utilizate drept mulci. Un mulci de roci poate regla regimul apei pe care-l primeşte planta, o poate încălzi în timpul nopţii, şi vă poate ajuta să creşteţi plante iubitoare de căldură în zonele temperate.

Aceste cinci metode slujesc şi în cazul în care solul abundă în apă, nu doar în cazul în care apa ameninţă să lipsească.

Cum să colectezi apa

Apele uzate din gospodărie (dar care nu conţin excremente omeneşti) pot fi utilizate cu succes în mici proiecte de irigare.

Cum să colectezi şi să stochezi apa de ploaie

Instrumentul principal este acoperişul. La aceasta se adaugă butoaiele şi tancurile pentru păstrat apa.

Secretul stocării apei într-un heleşteu este adâncimea.

Cum să rezolvi problema apelor uzate din gospodărie

Apele uzate sunt improprii reutilizării de către om, dar perfecte pentru irigat în grădină. Totuşi, utilizarea chimicalelor obişnuite devine o problemă, ele trebuind să fie înlocuite cu săpun şi detergent biodegradabil.

Cel mai simplu sistem de tratare a apelor uzate este un bazin îngropat. Atunci când e plin, apa se îndreaptă spre o grădină mulcită corespunzător. Apele se toarnă pe mulci, şi nu direct peste plante.

Apa aduce grădina la viaţă

Apa trebuie proiectată, nu adăugată unei grădini. O grădină proiectat corect este la adăpost şi de secetă, şi de inundaţie.


Capitolul 6. Plante pentru utilizări multiple

În cele mai multe dintre grădini, plantele sunt utilizate pentru un singur scop. Multe peisaje nu sunt decât rodul selecţiei unor elemente izolate care sunt plasate împreună deoarece rezultatul este drăguţ. Natura nu lucrează niciodată aşa.

Multiplele roluri ale unui copac

Copacii sunt sistemul suprem de control al eroziunii. Temperaturile pe timpul nopţii sunt mai mari sub copaci decât sub cerul liber. Copacii colectează umezeala dimineţii pentru că frunzele lor sunt reci, iar umezeala condensează pe ele, colectându-se până la urmă la rădăcina copacului. Copacii mai colectează şi vaporii de apă din atmosfera ceţoasă.

Atunci când ne uităm la un copac trebuie să avem în minte că cel puţin jumătate din masa lui se află sub pământ, sub forma rădăcinilor.

Fiecare plantă modifică mediul în care se află. Aceste schimbări ajută sau inhibă plantele din jurul ei.

Plante cu scopuri multiple

Dacă aveţi în curte un spaţiu uscat, sub un copac, e un loc potrivit pentru a planta un arbust care tolerează seceta şi parţial umbra: arborele de indigo.

Arbustul goumi (Elaeagnus multiflora) fixează nitrogenul, astfel încât plantele de lângă el profită de acest aspect şi cresc mai repede.

Bambusul este regele plantelor utile. S-au recenzat mai bine de 1.580 de utilizări.

Rolul plantelor în teatrul ecologic

Fabricanţii de mulci. Plantele construiesc solul atunci când eliberează frunze, flori, rămurele şi coajă de-a lungul anotimpurilor. Îngrăşămintele verzi pot fi asimilate mulcirii. Arbuştii tunşi produc de asemenea mulci.

Acumulatorii de nutrienţi. Anumite specii iau hrana din adâncurile solului şi o concentrează în frunze. Este vorba mai ales de: coada-şoricelului, muşeţel, chimen dulce, cicoare, păpădie, pătlagină.

Plante repelente (care alungă dăunătorii). Nasturtium atrage puricii. Boabele de soc şi gălbenelele au şi ele nenumărate utilizări de acest fel.

Plante care atrag insecte benefice. Sunt enorm de multe. Insectele benefice sunt de două tipuri: polenizatoare şi predatori.

Plantele fortăreaţă (care împiedică plantele invazive să se extindă în regiunile mai delicate ale grădinii).

Rădăcinile ţepuşă (care penetrează un sol compactat sau argilos). Ex : cicoarea, tătăneasa, păpădia. Aceste plante pot fi semănate într-o livadă, înaintea copacilor, pentru a lucra terenul timp de doi ani. Sau pot fi plantate între straturi, în grădina de legume.

Hrană pentru viaţa sălbatică. Grădinarii au descoperit prin anii ’70 că viaţa sălbatică (păsări, fluturi) pot fi colonizaţi într-o grădină dacă sunt plantate speciile capabile să le hrănească: soc, coacăz, trandafiri sălbatici, păducel, cireşi sălbatici.

Perdele de vânt. Ienuperii fac o treabă extraordinară. Orice perdea de vânt trebuie să lase să treacă vântul în proporţie de 40-70%. Dacă perdeaua este mai deasă, în spatele ei se creează turbulenţe.

Plante anuale şi plante perene

Rădăcina brusturelui este comestibilă. Frunzele de răcovină sunt comestibile. De la cicoare se folosesc: florile, frunzele şi rădăcina. Păpădia ne oferă : frunzele, rădăcina şi floarea. Frunza şi rădăcina dragaveiului pot fi mâncate. De la talpa-gâştei se pot consuma frunzele.

Tomatele, ardeii şi fasolea nu au versiuni perene. Cele mai multe flori însă au. Multe soiuri de salată sunt perene.

Plantele perene pot înlocui multe dintre plantele anuale, deşi nu pe toate. Arbori fructiferi şi ornamentali, arbuşti fructiferi, viţa-de-vie, flori, ierburi comestibile. Dintre legume, doar sparanghelul, rubarba şi anghinarea.

Legume perene

a) arpagicul chinezesc ;
b) Physalis heterophylla ;
c) Astragalus crassicarpus;
d) Crambe maratima;
e) leuşteanul.

Microclimate pentru grădină

Fiecare plantă are nevoie de un anumit:
a) tip de sol ;
b) aciditate;
c) temperatură;
d) lumină;
e) umezeală, etc.

Cea mai mare forţă care creează cele mai multe dintre microclimate este transferul de căldură dintr-un loc într-altul. Transferurile de căldură survin atunci când: soarele trimite energie spre pământ, pământul iradiază căldură spre nori, vântul amestecă aer cald cu aer rece.

Coroana copacilor blochează lumina soarelui în timpul zilei, încetinind încălzirea de dedesubt. Noapta, coroana copacilor previne plecarea căldurii de dedesubt spre cer, astfel încât temperatura de la bază nu fluctuează la fel de mult ca sub cerul deschis. De asemenea, aerul de sub coroana copacilor este mai umed.

Dacă vrei să observi care sunt cele mai calde puncte din domeniul tău, atunci uită-te să vezi care sunt locurile unde dezgheţul şi topirea zăpezii au loc prima dată. Animalele precum câinele şi pisica au tendinţa naturală de a se plasa în locurile cele mai călduroase atunci când natura este mai aspră.

Culorile creează şi ele microclimat. Un perete negru absoarbe căldura. Un perete alb reflectă lumina. Piersicile crescute lângă un zid negru au crescut mai repede, dar nu s-au copt mai repede. Pe de altă parte, piersicile şi strugurii crescuţi lângă un zid alb au fost mai mari şi s-au copt mai repede.

Solul închis la culoare se încălzeşte mai uşor ca cel deschis. Solul argilos se încălzeşte mai greu ca cel nisipos. Mulciul întârzie mult încălzirea solului pe timp de primăvară. Trebuie îndepărtat în momentul încălzirii solului, apoi reaşezat.

Grădinăritul care respectă regulile microclimatului poate mări sezonul de creştere a plantelor cu câteva săptămâni, poate reduce factura cu încălzirea sau răcorirea locuinţei, poate face mai agreabil traiul în orice loc.

Plante protectoare, plante suport şi plante însoţitoare

Plante care fixează azotul:
a) salcâmul;
b) aninul;
c) măslinul;
d) grozama;
e) cătina albă;
f) caragana.

Socul este o plantă otrăvitoare pentru animale. Doar florile şi fructele pot fi folosite. Ingestia de fructe crude poate duce la greaţă şi vomă.

Grozama este foarte toxică. Fructele sunt mortale.

Plantele protectoare sunt specii care creează adăpost şi alte condiţii favorabile pentru plante mai delicate care altfel n-ar putea niciodată să trăiască. Adesea, după ce-şi fac treaba, plantele protectoare sunt sufocate de plantele îmboldite de ele să se dezvolte.


Capitolul 7. Cum să introduci albinele, păsările şi alte animale utile

Într-o grădină ecologică, cel mai bun lucru de făcut este să pui fiecare element la locul lui. Natura va face restul.

Anumalele :
a) polenizează ;
b) procesează seminţele;
c) scurtează dimensiunile vegetaţiei;
d) mănâncă dăunători;
e) consumă resturile;
f) produc mâncare pentru oameni.

Animalele constituie partea critică a unui ecosistem agricol: consumatorii. Ciclul ecosistemului este format din: producători (vegetaţia), consumatori şi descompunători (viermii).

Mai mulţi gândaci buni decât răi

Într-o grădină echilibrată, în care predomină diversitatea, gândacii nu se transformă niciodată în dăunători, iar prezenţa lor nu este un flagel.

În agricultura convenţională există un trend din ce în ce mai vizibil al pierderilor recoltelor din cauza insectelor dăunătoare. Pentru această stare de lucruri alarmantă, există trei cauze :
a) pierderea fertilităţii solului;
b) dispariţia gardurilor vii protectoare;
c) utilizarea pesticidelor.

Gardurile vii, oferind protecţie păsărilor şi insectelor predatoare, au ţinut insectele dăunătoare la un nivel acceptabil. Apariţia pesticidelor şi a tractoarelor a dus la eliminarea gardurilor vii, văzute ca surse de buruieni şi de boli pentru culturi.

Există patru tipuri de insecte utile:
a) predatori;
b) paraziţi;
c) polenizatori;
d) consumatori de buruieni.

Insectele predatoare

Este vorba despre: cărăbuşi, viespi, păianjeni. Mulciul conferă un mediu foarte căutat de păianjeni.

Insectele parazitoide

Viespi şi fluturi care-şi depun ouăle în alte insecte, sau alte larve.

Polenizatori

Cel mai bun polenizator este albina. Viespile, albinele sălbatice şi alte insecte polenizează de asemenea.

Cum să atragi insecte benefice

Ca orice animal, insectele au nevoie de mâncare, adăpost, apă şi condiţii corecte pentru a se reproduce. Sunt metode să le furnizăm câteva.

Foarte multe insecte utile au preferinţe pentru anumite plante. Toate grădinile trebuie împrejmuite cu garduri vii, şi în orice grădină trebuie să existe puncte abandonate buruienilor.

Poate părea ciudat, dar este mai bine să ai un număr redus de dăunători în grădină decât să nu ai deloc. Dacă izbuteşti să-i elimini pe dăunători temporar (şi doar temporar), gândacii utili dispar şi ei, lăsându-te fără apărare atunci când dăunătorii se întorc.

Multe specii beau apă din surse naturale, de aceea nu-i deloc o idee proastă să aveţi un mic heleşteu.

Trebuie cultivate cât mai multe flori, pentru ca insectele utile să aibă acces la nectar. Poate părea ciudat, dar a cultiva flori într-o grădină de legume ajută enorm legumele.

Prietenii cu pene ai grădinarului

Multe păsări mănâncă seminţele, reducând numărul buruienilor. Ele produc în schimb un îngrăşământ de calitate. Mănâncă foarte multe insecte dăunătoare. Unele păsări sunt bune polenizatoare.

Fără copaci şi arbuşti, păsările nu pot sta într-o grădină.

În habitaturile complexe coexistă mai multe specii de păsări decât în cele simple.

Ideal, un habitat care să includă păsările va avea mai multe elemente:
a) mâncare (fructe, insecte, seminţe);
b) apă (un heleşteu, câteva adăpătoare);
c) adăpost şi protecţie;
d) diversitate.

Pentru a asigura diversitatea, o grădină trebuie să asigure plante din toate aceste categorii:
a) conifere (pin, brad, cedru, molid, tisă, ienupăr);
b) ierburi;
c) plante care produc nectar;
d) plante care fructifică vara;
e) plante care fructifică toamna;
f) plante care fructifică iarna;
g) nucifere.

Alte ajutoare din grădină

Foarte multe animale se potrivesc unei mici grădini: găini, curcani, porumbei, raţe, prepeliţe, păuni, porumbei, porcuşori de guineea, porci vietnamezi. Gâştele şi bibilicile sunt prea zgomotoase pentru oraş.

Animalele pot:
a) fertiliza;
b) lucra pământul;
c) paşte iarba şi buruienile;
d) mânca resturi;
e) vâna insecte şi viermi;
f) procesa compost;
g) avertiza asupra intruşilor.

Atunci când animalele sunt cazate într-o seră, sau lângă ea, sera va fi încălzită iarna.

Cuşca mobilă pentru găini

Prin intermediul cuştilor care permit contactul direct dintre găini şi sol, grădinarul decide unde anume vor mânca găinile, împiedicându-le să provoace dezastre în straturile proaspăt lucrate.

Raţele se poartă mai bine cu plantele decât găinile, şi nu scurmă. De aceea au nevoie de mai puţină supraveghere.

Iepurii se pretează bine la cuşca mobilă, dar trebuie pusă o plasă de sârmă dedesubt, altfel vor săpa un tunel şi vor evada. Cinci iepuroaice, fiecare producând trei cuiburi a câte cinci iepuraşi, produc suficientă carne pentru o familie obişnuită.